Video INTERVIU Ministrul Muncii: 3.600 euro pentru medici şi ajutoare pentru firmele ce angajează ucenici

Salariile medicilor vor porni de la un minimum de 1.200 de euro lunar, ajungând până la un maximum de 3.600 de euro în cazul medicilor din serviciile de urgenţă, iar firmele vor primi 250 de euro lunar pentru fiecare ucenic pe care îl vor angaja pentru 3 ani, anunţă ministrul Muncii.

18070 afișări

Într-un interviu acordat agenţiei de presă MEDIAFAX, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat că la nivelul instituţiei au fost elaborate două proiecte de lege pentru stimularea angajării tinerilor.

Proiectele se află în faza de avizare şi prevăd că firmele vor primi 250 de euro lunar pentru fiecare ucenic pe care îl vor angaja pe o perioadă de cel puţin trei ani, iar pentru cei care vor oferi un loc de muncă unui absolvent de facultate, sub formă de stagiu de pregătire, tot pe o perioadă de trei ani, statul ar urma să dea 300 de euro lunar pentru fiecare tânăr încadrat.

De asemenea, ministrul Muncii a dat detalii cu privire la noua lege a salarizării şi a precizat că salariile medicilor vor porni de la un minim de 1.200 de euro lunar, ajungând până la un maxim de 3.600 de euro în cazul medicilor din serviciile de urgenţă. Această majorare ar urma să se facă progresiv, până la sfârşitul anului 2020.

Mai jos redăm interviul integral cu ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu.

Reporter: În postura de ministru cum se vede situaţia din ceea ce înseamnă muncă, ceea ce înseamnă legea salarizării, din tot acest ansamblu de justiţie socială, faţă de cum se vedea din postura de primar, de exemplu?

Olguţa Vasilescu: Mă ajută foarte mult să ştiţi pentru că fiind ordonator principal de credite şi semnând de fiecare dată ştatul de plată mi-am dat seama câte înechităţi sunt în sistemul de salarizare din România în sensul că persoane care aveau aceeaşi pregătire profesională şi aceeaşi vechime în muncă aveau salariile total diferite. Vă dau un exemplu. O persoană lua 2.000, o alta 4.000. Este foarte clar că toate aceste lucru, noi va trebui să le corectăm de acum înainte în legea unică a salarizării. Încercăm să schimbăm filozofia întregii legi pentru că indemnizaţiile vor fi separate de salariile, până acum au fost împreună. Se ştie clar că persoanele care beneficiază de indemnizaţii şi de salarii nu pot avea niciun fel de sporuri, nici măcar de sporul de vechime nu beneficiază şi atunci se ajungea în situaţia iarăşi vă dau exempul primăriilor în care primarul era undeva la jumătatea schemei între angajaţii primăriei pentru că toţi directorii cu sporuri, cumulate, şi chiar nivelul de salarizare care era inechitabil ajungeau să aibă salarii mai mari decât primarii, nu mai vorbesc de secretarii de primărie care ajungeau la salarii de trei ori mai mari decât primarul.

Reporter: S-ar putea ca viitoarea lege a salarizării să pună semnul egal între primăriile de localităţi, între primăriile de sate, între cele de oraşe, de municipii?

Olguţa Vasilescu: Nu va fi chiar un semn de egalitate pentru că este clar că o primărie cu sub 1.500 de locuitori nu poate să fie cu acelaşi nivel de salarizare pentru angajaţi cu o primărie cu peste 200.000 de locuitori. Dar noi toate acestea le-am gradat astfel încât de exemplu primăriile care au peste 200.000 de locuitori să aibă toate acelaşi nivel de salarizare. Deci am ţinut cont de toate acestea.

Reporter: Există grade şi mai ridicate, de exemplu la primării unde există un milion de oameni, Bucureştiul are două milioane?

Olguţa Vasilescu: Aici vorbim de sectoare care intră tot la primăriile peste 200.000 de locuitori şi bineînţeles Primăria Generală unde salariul Primarului General va fi la nivel de ministru, exact cum a fost gândită şi Ordonanţa de Urgenţă dată acum doi ani de zile şi este logic să fie aici pentru primarul general al Capitalei gestionează două milioane de locuitori, ceea ce se întâmplă cu două milioane de locuitori şi evident poate să aibă gradul de ministru.

Reporter: Iar în cazul primăriilor micuţe care guvernează asupra a o sută, două sute, o mie, două mii de oameni?

Olguţa Vasilescu: Vor avea clar un nivel de salarizare mult mai mic. Am stabilit în etape până în o mie de locuitori, apoi între o mie şi 3 mii de locuitori, între 3 mii şi 5 mii de locuitori, 5 mii şi zece mii, de aici încep deja oraşele, se ajunge la peste 200 de mii de locuitori care este pragul maxim şi bineînţeles deasupra tuturor este primăria generală a capitalei. Dar încă o dată legea va avea două capitole distincte, unul pentru indemnizaţii aşa numiţii demnitari în care intră şi primarii şi viceprimarii binîneţeles pentru că ei nu beneficiază de salariu sau de alte sporuri şi de partea cealaltă angajaţii care sunt pe perioadă nedeterminată.

Reporter: Din punct de vedere al angajaţilor, ce schimbări vor fi prin această nouă lege a salarizării?

Olguţa Vasilescu: Noi ne dorim să pornim de la o bază de calcul de 1.750 de lei, acesta să fie cel mai mic salariu la bugetari, încă negociem cu sindicatele care nu vor să fie un salariu minim diferit de mediul privat, pe de altă parte prin facilităţile fiscale pe care le facem mediului de afaceri ar tebui ca şi ei să ajungă tot pe unde pe acolo, sigur că asta nu va fi o obligaţie pentru ei, dar ministrul Economiei şi ministrul de Finanţe pot să vă explice mult mai bine pentru că se va schimba sistemul de impozitare şi atunci va fi mult mai simplu pentru un angajator să suporte cheltuielile pentru un salariu. Şi vă dau un singur exemplu vis-a-vis de ce facem noi ca şi minister, am lucrat deja şi sunt în procedură de avizare două proiecte de lege care privesc ucenicia şi stagiul. Pentru ucenici, pot să fie persoane între 16 şi până la vârsta pensionării, care dacă sunt angajate de o firmă, firma respectivă va primi de la statul român prin finanţare europenă pe programul naţional capital uman suma de 250 de euro, adică practic angajatorul va primi aproape salariul minim pe economie prin fonduri europene, pe lună, pe o perioadă de trei ani. Cât durează şi acest certificat de ucenic. După ce se va termina perioada de trei ani angajatorul este obligat să elibereze acel certificat de ucenicie astfel încât dacă nu-şi mai permite să ţină angajatorul respectiv măcar avem siguranţa că persoana s-a perfecţionat şi îşi poate găsi cu uşurinţă un alt loc de muncă. O altă lege care este în avizare, legea stagiului, se referă la persoane care au absolvit o facultate pentru ele la fel angajatorii vor primi suma de 300 de euro, deci este vorba de salariul minim pe economie până la urmă, la care sigur angajatorul mai poate să adauge ceva dacă doreşte şi la fel există obligaţia pentru angajator ca să ţină această persoană la locul de muncă trei ani de zile pe o perioadă în care va primi banii respectivi din finanţare europeană pe POCU.

 

Reporter: Cei care vor primi un ucenic sau un stagiar vor plăti acelaşi impozit pentru salariul acordat tânărului?

Olguţa Vasilescu: Da, numai că salariul este suportat de către stat pe finanţare europeană.

Reporter: Legat de acest minim de venit pentru angajat de 1.750 este vorba de brut sau net?

Olguţa Vasilescu: Este vorba de brut, bineînţeles.

Reporter: Şi s-ar aplica cărei categorii de angajaţi, începătorii?

Olguţa Vasilescu: Da, debutanţilor. Noi avem trei trepte de salarizare se porneşte de la această bază minimă de la 1.750 până la 4.000 de lei este prima treaptă unde de fapt sunt aproximativ 60% dintre bugetari, creşterile salariale aici vor fi cele mai mari pentru că încercăm să îi aducem cât mai aproape de salariul mediu şi chiar să-l depăşească după care urmează treapta între 4.000 şi 7.000 de lei unde creşterile vor fi, dar nu atât de mari ca în prima treaptă şi treapta a treia cu peste 7.000 de lei angajaţii din sistemul bugetar care nu vor avea creşteri spectaculoase ci vor fi aproape de îngheţarea salariului până în 2020, dar chiar şi aici vor fi creşteri măcar de 3%.

Reporter: Se va stabili prin această lege a salarizării modul în care un angajat ar trebui să beneficieze de un salariu mai mare sau mai mic, în funcţie de vechime, în funcţie de studii?

Olguţa Vasilescu: Deci, totul va fi foarte bine clarificat tocmai ca să nu mai ajungem în acceastă situaţie pe care o avem acum, pentru că într-o instituţie şi alta salariile nu au nicio legătură. De ce facem creşterile atât de mari la prima treaptă e 4.000 de lei, tocmai pentru că ne-am gândit că nu putem să scădem niciun salariu aflat până acum în plată şi atunci trebuie să le aducem pe toate, să le uniformizăm cel mai aproape de treapta de salarizare care este în plată la ora actuală, cea mai mare.

Reporter: Deci, niciun salariu aflat în plată nu va scădea, în cel mai rău caz înţeleg că se va menţine?

Olguţa Vasilescu:: Da. Aşa este, ca şi principiu al legii pot să vă mai spun că operatorul principal de credite va avea la dispoziţie 5% din totatul anvelopei salariale pe instituţia respectivă pe care va putea să o ofere ca şi fond de premiere. De ce se întâmplă acest lucru ştim cu toţii că în toate instituţiile sunt persoane care lucrează mult mai mult, funcţionari care rămân peste program, care sunt foarte buni şi nu a existat niciun fel de măsură compensatorie până acum, este un lucru care îl cer şi Asociaţiile Municipiilor din România de foarte mulţi ani şi UNCJR (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene). Ne-am gândit că este o bună variantă să facem asta pentru că până acum aveam posibilitatea ca şi şef de instituţie să-i dai zile libere pentru perioada suplimentară pe care a lucrat-o ori nici acest lucru nu era în regulă pentru că dacă tu te sprijini pe acei angajaţi care duc în spate instituţia şi ar trebui să le dai libere constaţi că de multe ori ar trebui să-şi ia o perioadă foarte mare de concediu pe care nu ţi-o permiţi ca angajator. În principiu este că ordonatorii principali de credite vor trebui să gândească de asemenea manieră sporurile încât să se încadreze în 30%, desigur pot să fie sporuri şi de 200%, dar trebuie să fie foarte atenţi ca per total instituţiei să se încadreze în acest procent de 30%. Vă dau exemplul de la poliţie unde agentul de stradă este clar că poate să beneficieze de spor de pericol, de tot felul de alte sporuri pe care nu trebuie să le aibă unul care stă la birou, este logic atunci angajatul de la birouri va avea sporuri mai mici de 30% ca să poată să permită celor care au într-adevăr nevoie de aceste sporuri să le aibe mai mari.

Reporter: Aşadar, ne putem aştepta la nivel de angajaţi din sistemul public cam la cât să fie aceste majorări salariale, dacă aţi făcut vreun calcul groso-modo?

Olguţa Vasilescu: S-au făcut calcule care nu pot să le fac publice deocamdată pentru că trebuie să le discut cu sindicatele şi vă daţi seama că înainte de discuţia cu...

Reporter: La nivel de procente aveţi?

Olguţa Vasilescu: Până în pragul de 4.000 de lei sunt creşteri şi de sută la sută. Acolo sunt salariile cele mai mici, este vorba de salarii minim pe economie aproape, iar creşterile iarăşi aproape semnificative pot fi între 4.000 şi 7.000, după care după 7.000 sunt nesemnificative creşterile.

Reporter: Efortul bugetar cam la cât ar fi?

Olguţa Vasilescu: 32 de miliarde este calculat şi este exact în planul de guvernare adică am făcut o simulare şi cu Ministerul de Finanţe să nu trecem de această sumă şi trecem de suma respectivă. Deci totul este suportabil pentru bugetul de stat. De ce pornim de la o bază diferită de salarizare în primul rând pentru că în mediul bugetar nu ai posibilitatea să-ţi negociezi salariul, îl ai printr-o lege unică de salarizare, în mediul privat dacă eşti foarte bun profesionist poţi să-ţi negociezi salariul direct cu angajatorul. Aici, însă, fiind suma fixă noi considerăm că trebuie să avem persoane profesionalizate în sistemul de stat şi iarăşi pot să vă dau mii de exemple din instituţii care se scot posturile la concurs pentru ingeneri constructori şi nu se prezintă timp de trei ani de zile nicio persoană la concurs tocmai pentru că inginerii, mai ales dacă ai nevoie de certificat pentru dirigenţie pe şantier, inginerii normal preferă mediul privat unde salariile sunt mult mai atractive.

Reporter: De când ne putem aştepta ca această lege să intre în vigoare şi să-şi producă şi efectele?

Olguţa Vasilescu: Este obligatoriu ca legea să intre în vigoare până la data de 1 iulie, aşa este asumată şi în programul de guvernare şi aşa suntem obligaţi să facem. Aşa cum am spus, noi suntem foarte înaintaţi cu ea, vrem să dăm o perioadă mai lungă Parlamentului de o lună, două luni de zile ca să o dezbată foarte bine. Bineînţeles că la Parlament vor fi cele mai mari presiuni pentru că, sigur, noi o să avem discuţii cu sindicatele, dar amendamentele fiind depuse în Parlament probabil că se va muta tot centrul de greutate pe Parlamentul României şi în aceste condiţii încercăm să avem o formă cât mai corectă azi cât să fie acceptată de Parlament.

Reporter: Banii pentru aceste creşteri sunt, există?

Olguţa Vasilescu: Sunt, v-am spus, sunt 32 de miliarde, asumaţi în programul de guvernare şi noi ieşim pe această anvelopă.

Reporter: Din punct de vedere al pensiilor urmează schimbări?

Olguţa Vasilescu: Este foarte posibil ca după ce terminăm această lege a salarizării să ne aplicăm cu mai mare atenţie şi asumarea sistemului de pensii pentru că şi acolo sunt multe lucruri care au rămas necorelate crescând de exemplu indemnizaţia socială minimă, impropriu i se spune pensia minimă la 520 de lei, iar se constată cazuri că de această sumă aceste beneficiază persoane care au lucrat foarte mulţi ani, 15 ani şi sunt undeva pe aici, este clar că va trebui să facem nişte corecţii şi în legea pensiilor, dar deocamdată nu am început niciun fel de discuţie pe această temă.

Reporter: Referitor la protestele care au avut loc în Piaţa Victoriei. Am văzut că au fost formulate o serie de reclamaţii privind prezenţa minorilor la aceste manifestaţii. Conform legii, poliţiştii sunt cei care ar trebui să sancţioneze, totuşi ministerul Muncii prin Protecţia Copilului va înainta către poliţie, către autorităţile competente aceste sesizări?

Olguţa Vasilescu: Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale nu a făcut niciun demers în acests sens, doar demersul de a cere ANPCDA (n.r. ANPDCA - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Adopţie) ca să se transmită numărul de solicitări formulate de ONG-uri, presă sau persoane fizice vis-a-vis de acest subiect. Nu suntem poliţie, nu ne ocupăm cu activitatea cetăţenilor, aş vrea să se înţeleagă foarte clar acest lucru, am precizat de fiecare dată şi de fiecare dată a fost interpretat, ANPCD (n.r. ANPDCA) este obligată conform legii să strângă toate aceste solicitări din partea persoanelor sau ONG-urilor despre care v-am spus, mai departe, ce face cu ele, că le transmite la poliţie, că unele le casează am putea spune...

Reporter: Aveţi în vedere modificarea acestei legi prin care sunt sancţionaţi părinţii care îşi aduc copiii la manifestaţii publice, pentru că au existat părinţi care este o lege foarte veche ce nu are legătură cu realitatea?

Olguţa Vasilescu: Nu are nicio legătură în primul rând legea este foarte clară, am văzut că s-au pus tot felul de fotografii ale oamenilor politici întrebând de ce nu au fost sancţionaţi că au fost cu copilul la vot sau că au participat la sărbătoarea de 1 Decembrie alături de copii. Legea este foarte clară din acest punct de vedere, nu ai voie să aduci copii la manifestări menite să influenţeze decizia autorităţilor. Asta înseamnă mitinguri de protest. De ce? Pentru că în cadrul acestor mitinguri se întâmplă şi lucruri mai puţin plăcute, cum au fost din păcatae cazuri şi în această perioadă când jandarmii au fost loviţi de către protestatari, chiar au fost situaţii în care un jandarm din altercaţiile de la acest miting neautorizat a avut piciorul tăiat, care a fost în pericol să-şi piardă vederea. Vă daţi seama ce s-ar întâmpla pentru un copil să se întâmple aceste lucruri?! Nici măcar nu vreau să mă gândesc. Deci legea, din acest punct de vedere, este foarte clară, nu se interzice accesul copiilor la manifestări, asta e o prostie, am tot văzut că tot circulă pe tot felul de posturi de televiziune de la oameni care nu au citit legea. Este o lege foarte clară din acest punct de vedere.

Reporter: Aşadar, nu ar trebui să vină părinţii cu copiii acolo?

Olguţa Vasilescu: Discuţia poate să fie mai largă. În primul rând vorbim de un miting neautorizat şi de aici încolo nu mai trebuie să facem precizări.

Reporter:Din asta am putea deduce că poliţştii şi jandarmii nu şi-au făcut datoria de a aplica legea.

Olguţa Vasilescu: Nu. Nu deducem nimic. Eu am spus doar că Ministerul Muncii nu a întreprins niciun fel de demers pentru că nu avea cadrul legal să o facă. Sunt alte instituţii care se ocupă de asta, noi nu suntem poliţie, asta vreau să se înţeleagă foarte clar.

Reporter: Ministerul Mediului a înaintat Camerei Deputaţilor şi Senatului un amendament prin care solicită ca inspectorii de mediu să poată beneficia de majorări salariale, în ciuda Ordonanţei 9, care precizează că toate salariile bugetarilor trebuie să rămână la nivel din februarie 2017.

Olguţa Vasilescu: Nu sunt numai inspectorii de mediu, sunt foarte multe categorii sociale care au cerut acest lucru şi poliţiştii, sindicatele din poliţie sunt în legătură cu noi ca să discutăm cererile dumnealor, dar aş vrea să fac o precizare foarte clară - vom avea legea unică a salarizării în luna iulie aprobată. Şi atunci toate categoriile de bugetari vor fi prinse în această lege. Nu mai are niciun rost să acceptăm amendamente pentru că nu facem altceva decât să bulversăm sistemul. Vă daţi seama ce ar însemna ca să acceptăm la sfârşitul lunii februarie un amendament având luna aprilie să venim cu legea în Parlament şi să mai facem iarăşi încă o reformulare? Eu zic că legea unitară a salarizării va fi acoperitoare pentru toate categoriile de bugetari şi eu sunt absolut convinsă că majoritatea vor fi mulţumiţi pentru că în proporţie de 90% bugetarii vor fi mulţumiţi de ce se întâmplă. Dar pot să vă spun că medicul care va avea cel mai mare salariu va fi medicul de medicină de urgenţă, cu cel mai mare grad, şi va ajunge la 3.600 de euro, conform programului de guvernare. Am încercat să asigurăm o salarizare foarte aproape de Uniunea Europeană, aproximativ la 70% din ce se câştigă în UE pentru medici , astfel încît să evităm situaţia în care toţi medicii să plece peste graniţă după ce sunt formaţi de către statul român, în instituţiile de învăţământ şi aici rămâne cu situaţii din ce am prezentat în care nu mai avem pe cine să angajăm.

Reporter: Medicul cu cel mai mare salariu, 3.600 de euro salariul brut?

Olguţa Vasilescu: Salariul brut. Discutăm numai de salariul brut de fiecare dată. Este medicul principal de la medicina de urgenţă adică cel care are gradul cel mai mare de încărcare, în această profesie este cel mai important, dacă vreţi. E ultima treaptă de salarizare în funcţie de vechime, nu contează funcţia. Funcţiile şi acum sunt mai prost plătite, trebuie să ajungi în situaţia în care să preferi să lucrezi în profesia ta decât să fii într-o funcţie. Chiar şi acum, după ce am făcut măririle la persoane din instituţiile de cultură, s-a constatat că un actor câştigă mult mai mult decât un şef de serviciu şi sunt foarte mulţi care cer să se întoarcă pe scenă.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici