EXCLUSIV - Şeful INS ameninţat de Boc cu demiterea pentru recensământ: Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei

"A fost o discuţie tensionată în Guvern, şeful INS fiind chemat să prezinte o informare membrilor Executivului privind situaţia la zi a desfăşurării recensământului", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit acestora, premierul a transmis că este extrem de nemulţumit de modul în care recensământul a fost organizat şi desfăşurat până în prezent şi l-a ameninţat pe preşedintele INS că va fi demis dacă problemele nu vor fi remediate.

"Ceea ce s-a întâmplat este forma supremă a incompetenţei", i-a spus Boc lui Voineagu, cerându-i ca problema CNP-urilor să fie remediată cu "minim de discomfort", au relatat sursele prezente la discuţie.

Preşedintele INS a susţinut că baza legală pentru preluarea Codului Numeric Personal în procesul de recenzare a populaţiei este articolul 12 din OU 36/2007.

Sursele citate au mai arătat că membrii Guvernului au discutat şi despre faptul că mii de persoane înscrise ca recenzori s-au retras săptămâna trecută, invocând diverse motive, între care şi acela că şomerii care participă la această activitate ar trebui să renunţe la indemnizaţia de şomaj în perioada respectivă.

Premierului Emil Boc i s-a prezentat însă o informare din care rezultă că în această situaţie s-ar afla doar 605 persoane, concluzia fiind că în aceste condiţii nu se justifică emiterea unui act normativ care să modifice această regulă.

Şeful INS, Vergiliu Voineagu, a precizat, miercuri, că declararea CNP-ului la recensământ este obligatorie, susţinând că discuţiile privind lipsa sancţiunilor dacă această informaţie nu este furnizată au fost generate de purtătorul de cuvânt al INS, "pregătit insuficient", care a fost destituit.

Voineagu a spus că, în acest context, instituţia a revenit şi subliniat că declararea CNP-ului este obligatorie.

Potrivit acestuia, persoanele care refuză să-şi declare CNP la recensământ vor fi amendate conform legii, iar cei care nu l-au declarat ca urmare a bâlbei purtătorului de cuvânt al INS vor trebui să-l declare la o doua vizită a recenzorilor.

Întrebat dacă persoanele care nu au dat CNP-ul nu vor mai fi găsite acasă la domiciliu, Voineagu a răspuns că şi acestea vor fi amendate.

Sâmbătă, într-o conferinţă de presă, purtătorul de cuvânt al Institului Naţional de Statistică, Vladimir Alexandrescu, declarase că persoanele care refuză să-şi declare Codul Numeric Personal (CNP) la recensământ pot fi înregistrate şi fără acesta şi nu riscă absolut nicio sancţiune.

Ministerul Administraţiei şi Internelor a precizat, marţi, că, în cadrul procesului de recenzare, colectarea codului numeric personal este stipulată prin Legea 170/2011 privind aprobarea OUG 34/2011 pentru modificarea şi completarea OG 36/2007 privind efectuarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din România în anul 2011.

Astfel, articolul 2, alineatul 1 prevede că "persoanele [ ....] sunt obligate să furnizeze, pe propria răspundere, persoanelor care efectuează înregistrarea în formularele de recensământ datele şi informaţiile prevăzute în programul de recensământ", iar "nerespectarea prevederilor alin. (1)atrage răspunderea contravenţională a celor vinovaţi".

Ordonanţa 36/2007 prevedea înregistrarea şi utilizarea CNP, cu respectarea prevederilor Legii nr 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare, dar includea şi sintagma: "prin libera declaraţie a persoanelor intervievate", paragraf eliminat prin OUG 34/2011.

Ordonanţa adoptată de Guvern în 2011 modifică articolul 12 din OUG 34/2007, astfel: "În vederea asigurării exhaustivităţii înregistrării persoanelor şi a calităţii datelor, la recensământ sunt prelucrate codul numeric personal, precum şi etnia, religia şi limba maternă, cu respectarea prevederilor Legii nr 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare".

Ambele acte normative fac referire la prevederile Legii 677/2001, adoptată în perioada în care majoritatea legislativă era deţinută de PSD, şi care stabileşte a articolul 8: "Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă: a) persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul; sau b) prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală".

Dacă Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu a ales ca prelucrarea CNP să fie posibilă în condiţiile alineatului a) al articolului 8, respectiv prin consimţământ expres, Guvernul Boc a optat pentru obligativitate, apelând la prevederile aliniatului b) al aceluiaşi articol, din legea votată în perioada Guvernării Năstase.