- Home
- Life-Inedit
- TEL AVIV, (22.07.2010, 12:07)
- ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Mai multe manuscrise ale lui Franz Kafka vor fi făcute publice pentru prima dată
Un tribunal din Tel Aviv a decis ca mai multe documente care i-au aparţinut lui Franz Kafka - ce au stat ascunse în mai multe seifuri vreme de peste 40 de ani şi care sunt obiect de dispută judiciară - să fie făcute publice, informează independent.co.uk.
40 afișări
Mai multe manuscrise ale lui Franz Kafka vor fi făcute publice pentru prima dată (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Moştenirea literară a lui Kafka este, de peste doi ani, obiectul unei dispute judiciare între Biblioteca Naţională a Israelului şi surorile Eva Hoffe şi Ruti Wisler, care i-au moştenit pe Franz Kafka şi pe biograful acestuia, Max Brod.
O instanţă din Tel Aviv a respins, miercuri, o cerere de stopare a publicării manuscriselor, rămase ascunse vreme de peste 40 de ani, stabilind totodată ca acestea, depozitate în mai multe seifuri din Israel şi Elveţia, să fie făcute publice, cu excepţia unor documente private.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Biserica Ortodoxă exercită Putere și influență în România. Este un fel de biserică oficială. Poate unii vor să facă Republica Național-Ortodoxă Română
-
Românii vor intra în Turcia doar cu buletinul. Decizia a fost semnată de preşedintele Recep Erdogan
-
Deputaţii bătăuşi, puşi la colţ: Violenţa fizică este de neacceptat, mai ales în Palatul Parlamentului
-
Bancherii americani le cer celor europeni să ia noi măsuri împotriva Rusiei
Potrivit presei internaţionale, documentele, inclusiv corespondenţa purtată de Kafka cu mentorul şi biograful său, Max Brod, ar cuprinde şi un manuscris al unui roman necunoscut al scriitorului.
Sentinţele de miercuri au fost date la câteva zile după ce Curtea Supremă din Israel a cerut ca seifurile conţinând documentele lui Kafka să fie deschise, pentru a fi analizate de avocaţi şi de experţii în opera scriitorului.
Max Brod a fost prietenul, mentorul şi biograful lui Franz Kafka, scriitorul evreu de limbă germană născut în Praga, devenit faimos pe plan internaţional abia după publicarea postumă de către Brod a romanelor sale "Procesul" şi "Castelul", în anii 1920.
Kafka suferea de o serie de afecţiuni fizice şi psihice înainte de a muri, din cauza unor complicaţii apărute după ce scriitorul s-a îmbolnăvit de tuberculoză, în 1924. Acesta i-a lăsat toate documentele şi manuscrisele sale lui Max Brod, cerându-i biografului să distrugă manuscrisele rămase nepublicate după ce va muri. Max Brod nu a ţinut cont, însă, de ultima dorinţă a prietenului său şi a păstrat aceste manuscrise, pe care le-a salvat, în 1939, când s-a refugiat la Tel Aviv, după invadarea Cehoslovaciei de către trupele naziste. Brod a decedat la Tel Aviv în 1968 şi le-a lăsat prin testament secretarei şi presupusei sale amante Ester Hoffe. Când aceasta a murit, în 2007, la vârsta de 101 ani, cele două fiice ale sale, Eva Hoffe şi Ruth Wiesler, au moştenit această colecţie de documente.
Esther Hoffe, care a administrat averea lui Max Brod până la moartea ei, a vândut manuscrisul romanului "Procesul" în Germania, pentru aproximativ două milioane de dolari. Biblioteca Naţională a Israelului cere, însă, Germaniei să predea acest manuscris.
Eva Hoffe şi Ruth Wiesler susţin că ele sunt moştenitoarele de drept şi au anunţat că vor să vândă documentele lui Kafka Arhivei Literare Germane din Marbach. Anunţul i-a înfuriat pe israelieni, care susţin că operele lui Kafla sunt parte a patrimoniului naţional.
Totodată, Biblioteca Naţională a Israelului susţine că deţine nişte documente ce pun la îndoială calitatea de executori legali a celor două surori ce i-au moştenit pe Franz Kafka şi pe biograful acestuia, Max Brod.
Romanele şi nuvelele lui Kafka, inspirate din filosofia lui Soren Kierkegaard, exprimă fie sentimentul tragic, împins la paroxism, al individului expus presiunii distructive a unui monstruos aparat birocratic ("Procesul", 1925, "Colonia penitenciară", 1919), fie imposibilitatea omului de a descifra sensul existenţei sale civice ("Castelul", 1926), fie dezintegrarea relaţiilor interumane ("Metamorfoză", 1915). Impresia de coşmar şi tensiunea dramatică, specifice scrierilor lui Kafka, sunt sugerate prin suprapunerea logicului cu absurdul, în formă de parabolă, obsesivă.
Citește pe alephnews.ro: Inteligența Artificială rămâne corigentă la siguranță. Cercetătorii britanici au convins un chatbot să scrie un email misogin
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
VIDEO. Momentul când Raisi a fost găsit după prăbușirea elicopterului. Ce detaliu a contribuit la identificarea sa
Lovitură de teatru: Dezvoltatorul de jocuri Gameloft închide studioul din Cluj. Toţi cei 136 de angajaţi sunt concediaţi
Cine este românul care a construit una dintre cele mai mari reţele de studiouri de videochat şi ce afacere în domeniul dragostei porneşte acum
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Cea mai bogată româncă are o avere de peste 800.000.000 de euro și arată impecabil la 66 de ani
PROSPORT.RO
Filmul bătăii de la Parlament. Cum s-au încăierat deputații PNL Florin Roman și Dan Vîlceanu
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe