FOCUS: O treime dintre senatori şi-au părăsit partidul sau au renunţat la mandat

Unul din trei senatori care au câştigat un mandat în 2004, pe listele unui partid, a părăsit formaţiunea politică care i-a trimis în Parlament sau a renunţat la mandat înainte de sfârşitul legislaturii.

75 afișări
Imaginea articolului FOCUS: O treime dintre senatori şi-au părăsit partidul sau au renunţat la mandat

FOCUS: O treime dintre senatori şi-au părăsit partidul sau au renunţat la mandat (Imagine: Mediafax Foto)

Astfel, aproape două treimi (62,7 la sută) dintre senatorii care au primit mandate în decembrie 2004 pe listele unui partid şi-au păstrat fotoliile alături de colegii lor până la sfârşitul mandatului.

Candidaturile "de formă", pentru a "trage" listele de candidaţi urmate de demisii imediat după câştigarea mandatului, pentru ca locul rămas vacant să fie ocupat de următorul pe listă, au fost criticate, dar practicate, de toate formaţiunile politice.

La fel, liderii politici au criticat obiceiul unor parlamentari de a se muta de la un partid politic la altul şi de a-şi schimba peste noapte opţiunile doctrinare, însă puţini dintre aceştia au rezistat tentaţiei de a nu primi în partid oameni politici care şi-au părăsit propriile partide.

Nici duritatea cu iz de Cod Penal a sintagmei "traseism politic", nici nici eternele discuţii, nefinalizate însă, privind pierderea calităţii de parlamentar în cazul demisiei din partid nu i-au determinat pe unii parlamentari să rămână fideli formaţiunilor politice care i-au propus pentru un mandat în Legislativ.

Schimbarea sistemului de vot proporţional, pe liste de partid, cu votul uninominal, face ca, odată ce un parlamentar a renunţat la mandat, locul său să poată fi ocupat numai prin noi alegeri în colegiul respectiv.

Noul sistem de vot nu va face, însă, ca migraţia politică a parlamentarilor sa scadă, ba dimpotrivă aceştia vor putea găsi justificări pentru a se muta de la un partid la altul în faptul că au fost aleşi prin vot uninominal şi nu pe liste de partid.

În urma alegerilor parlamentare din 2004, au fost repartizate un număr de 137 de mandate de senator - 66 la nivel de circumscripţie electorală, restul fiind atribuite, prin redistribuire, la nivel de ţară. Dintre aceştia, doar 86 de senatori termină actuala legislatură în fotoliile ocupate în urmă cu patru ani.

Mulţi dintre parlamentari au renunţat la mandatul încredinţat de cetăţenii care i-au votat la alegerile parlamentare fie pentru un mandat în administraţia locală, ca primar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean, pentru un fotoliu mai confortabil la Curtea Cosntituţională sau la Curtea de Conturi.

Potrivit voturilor primite de la alegători, Uniunea Naţională PSD+PUR a primit 57 de mandate, dintre care 47 au revenit candidaţilor social-democraţi, restul de zece mandate fiind alocate umaniştilor.

Grupul parlamentar al PSD, este alcătuit, în prezent, din 44 de membri, dintre care doar 32 sunt în Senat de la începutul legislaturii 2004-2008, social-democraţii pierzând, pe parcurs, circa o treime dintre senatorii aleşi pe listele partidului. Celalţi sunt, în mare parte, senatori PSD supleanţi care i-au înlocuit pe demisionari, fiind un singur caz de parlamentar care a plecat din partidul său pentru a se afilia grupului social-democrat – Marin Bobeş (fost membru PDL).

Primul parlamentar PSD care a plecat din Parlament a fost Valeriu Andrei Steriu, ales ce cetăţenii cu drept de vot din judeţul Olt, care a fost înlocuit de supleantul Ion Toma. Steriu, vicepreşedinte al grupului La Dorna, a motivat, cu acel prilej, că doreşte să se ocupe de afaceri. În exercitarea mandatului acordat de cetăţeni, el a luat o singură dată cuvântul în plen, atunci când, cu nici două luni înainte, a jurat să-şi îndeplinească cu onoare şi fidelitate mandatul încredinţat de popor.

Au plecat din grupul senatorilor PSD şi au devenit independenţi Neculai Apostol (Iaşi) şi Ioan Talpeş (Caraş Severin), ambii în luna mai. "Fac acest gest de onoare şi conştiinţă, cu regretul de a mă despărţi de marea majoritate a colegilor social-democraţi care sunt oameni de valoare, caracter şi competenţă, considerând că sunt un om sincer şi responsabil care-şi poate spune deschis opiniile", a arătat, după anunţarea demisiei Neculai Apostol.

Senatorul PSD Rodica Stănoiu, ales în circumscripţia Olt, a părăsit şi ea băncile social-democrate, iar, după nici şase luni de independenţă, din ianuarie 2007, a intrat în Partidul Conservator.

George Cristian Maior, care a primit un mandat de parlamentar de la alegătorii din Alba la alegerile din 2004, a renunţat, la jumătatea legislaturii, la această calitate pentru cea de director al Serviciului Român de Informaţii. În locul său a intrat în Parlament Liliana Lucia Tomoioagă, următoarea pe lista de candidaţi ai Uniunii PSD+PUR în judeţul Alba.

În urma decesului senatorului Antonie Iorgovan (Prahova), în octombrie 2007, locul său a fost luat de un alt supleant, Daniel Savu.

Pentru că au fost alese europarlamentari, Corina Creţu (Bucureşti) şi Adriana Ţicău (Galaţi), au demisionat din Parlament, lăsând, astfel locul supleanţilor Nora Cecilia Rebreanu şi Traian Mândru.

În februarie 2008, grupul social-democrat a mai pierdut un membru, după ce senatorul de Ilfov Teodor Filipescu şi-a dat demisia, arătând că activitatea sa de parlamentar a fost "uneori stânjenită de unele evenimente medicale în cascadă". El a spus că se va dedica "procesului de îmbunătăţire a administraţiei judeţului Ilfov" şi le-a mulţumit colegilor săi din PSD că "au complinit uneori" lipsa sa din Parlament.

Un caz special în cadrul grupului condus de senatorul Ion Iliescu a fost acela al lui Sorin Oprescu. El a demisionat din PSD şi din grupul parlamentar al acestui partid pentru a candida ca independent la Primăria Capitalei. Pentru că, în urma alegerilor locale, Oprescu a câştigat fotoliul de Primar General, Oprescu a renunţat definitiv la mandatul din Senat. Astfel, PSD a recuperat locul de independent ocupat de acesta pentru un supleant social-democrat, Ilie Ionel Ciuclea.

Senatorul de Bistriţa Năsăud Ovidiu Creţu a renunţat la fotoliul de parlamentar tot pentru unul de primar, cel al municipiului Bistriţa, locul său în Legislativ fiind ocupat ulterior, de supleantul Ileana Moldoveanu. Între mandatul de primar şi cel de parlamentar a avut de ales şi deputatul de Brăila Aurel Gabriel Simionescu, acesta optând pentru scaunul de primar al municipiului Brăila.

Senatorul de Braşov Otilian Neagoe a renunţat, la rândul său, după alegerile locale, la locul pe care îl ocupa în această Cameră legislativă, după ce a devenit vicepreşedinte al Consiliului Judeţean. Înlocuitorul acestuia în băncile PSD a fost supleantul Mihai Mohaci.

Ultimul plecat dintre senatorii PSD a fost chiar preşedintele Senatului, Nicolae Văcăroiu, nominalizat şi ales preşedinte al Curţii de Conturi. Senatorul ales pe listele Uniunii Naţionale PSD+PUR şi-a prezentat demisia în data de 20 octombrie, după 3686 luări de cuvânt în plen, în 197 de şedinţe.

Grupul PC, condus de senatorul Sabin Cutaş, are în componenţă 10 membri, dintre care trei proveniţi de la alte partide, viceliderul de grup Rodica Stănoiu (PSD), Marius Marinescu (PDL) şi Ilie Petrescu (PRM), restul senatorilor conservatori intrând în Parlament la începutul actualei legislaturi.

Au părăsit grupul PC Gheorghe Constantin, pentru PDL, Ilie Stoica şi Radu Terinte, pentru PNL, primul dintre aceştia ajungând chiar lider al senatorilor democrat liberali.

Singurul parlamentar PC care a renunţat la mandatul primit în urma alegerilor parlamentare din 2004 a fost preşedintele partidului, Dan Voiculescu, ales în circumscripţia 42 Bucureşti, înlocuit de social-democratul Nicolae Mărăşescu, următorul supleant pe lista comună a Uniunii Naţionale PSD+PUR. El şi-a argumentat demisia prin faptul că o serie de iniţiative legislative ale partidului său nu au obţinut sprijinul parlamentar necesar pentru a fi adoptate, el făcând aceste afirmaţii în plin scandal privind verdictul CNSAS de colaborare a acestuia cu Securitatea.

În cei trei ani de mandat, Voiculescu a luat cuvântul la şedinţele Senatului de 16 ori.

Al doilea grup ca mărime din Senat este cel al PDL, care are în prezent 28 de membri. Dintre aceştia, doar 15 sunt senatori democrat-liberali care au primit mandat în 2004, în urma alegerilor parlamentare. Astfel, circa o treime dintre parlamentarii PDL şi-au părăsit, în actuala legislatură, grupul şi partidul sau au demisionat din Legislativ pentru alte funcţii.

În urma alegerilor parlamentare din anul 2004, Alianţa Dreptate şi Adevăr PNL-PD a primit un număr de 49 de mandate de senator – 28 de mandate pentru liberali, restul de 21 de mandate pentru democraţi. Grupul parlamentar Dreptate şi Adevăr PNL-PD, care avea iniţial 49 de membri, figurează că şi-a încetat activitatea în aprilie 2007.

De asemenea, zece dintre actualii membrii ai grupului PDL sunt senatori care au părăsit partidele pe listele cărora au intrat în Parlament, inclusiv liderul de grup Constantin Gheorghe, fost membru PC, şi viceliderul Viorel Arion, fost liberal.

Lista parlamentarilor "importaţi" de democrat-liberali continuă cu senatorii liberali Ştefan Mihai Antonie, Mircea Cinteză, Constantin Dumitru, Dorel Onaca, Ionel Popescu, Ovidiu Rădoi şi cu foştii senatori PRM Dan Sabău şi Aurel Ardelean. Primul senator care a ales să plece din grupul PDL a fost Marius Marinescu, ales în circumscripţia 42 Bucureşti. Acesta şi-a anunţat demisia din grup în septembrie 2007 şi, după o lună de independenţă, a trecut la Partidul Conservator.

Radu Ţârle, senator democrat-liberal de Bihor, devenit independent afiliat grupului PNL din octombrie 2007, în timp ce activa ca europarlamentar din partea PD. Ţârle a candidat la alegerile locale din 2008 pentru preşedinţia CJ Bihor şi, după ce a câştigat alegerile, a renunţat la locul său în Parlament.În perioada mandatului, Ţârle a vorbit de 8 ori în Senat, în două dintre intervenţii referindu-se la Micul Dejun cu Rugăciune pentru Naţiune de la Casa Albă.

Deputatul de Ialomiţa Maria Petre a părăsit grupul pentru a se dedica activităţii de europarlamentar. Ea şi-a prezentat demisia la sfârşitul anului 2007, supleantul Tudor Panţuru fiind cel care i-a luat locul.

Senatorul PDL de Dolj Radu Berceanu a renunţat, "pentru a nu amesteca lucrurile", la calitatea de senator de Doj pentru a candida la alegerile locale, unde, însă, nu a avut succes. El a menţionat că demisionează la 18 ani şi două luni de când a luat prima dată cuvântul în Parlament. "Începând de la data de 14 februarie 1990, am devenit membru al CPUN şi, după aceea, am fost în toate legislaturile deputat, în aceasta senator", a arătat Berceanu.

Cel care i-a urmat în Senat a fost supleantul Gelu Vişan, fost consilier judeţean, a cărui activitate parlamentară s-a redus, până la sfârşitul lunii octombrie 2008, la depunerea jurământului de credinţă.

Un alt senator care a preferat administraţia locală Parlamentului a fost parlamentarul fost liberal de Suceava Gheorghe Flutur, devenit ulterior independent afiliat PDL. Acesta l-a lăsat pe supleantul democrat-liberal Ioan Gheorghe Miheţiu să ocupe fotoliul său în Legislativ în condiţiile în care Flutur a fost ales preşedinte al CJ Suceava din partea acestei formaţiuni politice.

La rândul său, senatorul PDL de Arad Petre Ioţcu a lăsat, în iunie 2008, mandatul de parlamentar pentru cel de preşedinte al Consiliului Judeţean Arad. Activitatea sa în Parlament a fost continuată de supleantul PDL Cristian Dimitrie Stragea, cu o singură luare de cuvânt în plenul Senatului, la depunerea jurământului, până la sfârşitul lunii octombrie.

Aceeaşi alegere a făcut-o şi senatorul Cristache Rădulescu, reprezentant în Parlament al alegătorilor din judeţul Ilfov, dar pentru preşedinţia CJ Ilfov. El a fost schimbat cu supleantul Viorel Aurelian Moldoveanu, care, din luna iunie, a luat de două ori cuvântul în faţa colegilor săi de Cameră.

Senatorul liberal Mihai Ţibuleac, ales pe listele Alianţei D.A. în judeţul Botoşani, care, din decembrie 2006 şi-a declarat independenţa şi a intrat în grupul senatorilor democrat-liberali, a ales, şi el, preşedinţia Consiliului Judeţean, pe care a câştigat-o la alegerile locale din iunie 2008.

Senatorul PDL de Sibiu Nicolae Neagu, a optat ca, din septembrie 2008, să nu fie afiliat niciunui grup politic parlamentar.

Următorul grup din Senat, în ordinea mărimii, este cel al liberalilor, cu 25 de membri, printre care se numără trei senatori veniţi de la alte partide, Ioan Corodan (PRM), Ilie Stoica (PC) şi Radu Terinte (PC) şi doi supleanţi – Cristian Dimitrie Stragea şi Carmen Felicia Tănăsescu.

Cei care au părăsi grupul au fost liberalul Constantin Dumitru (Călăraşi), Radu Ţârle (Bihor), demisionar din PDL devenit senator independent afiliat grupului PNL, şi senatorul Viorel Duca Senior (Hunedoara), care a activat temporar alături de senatorii conduşi de Puiu Haşotti.

Grupul parlamentar al PNL avea, potrivit repartizării mandatelor imediat după scrutinul din 2004, un număr de 28 de fotolii de senator. Dintre acestea, 20 sunt ocupate în continuare de cei care au câştigat mandate la scrutinul din anul 2004 pentru alegerea membrilor Parlamentului, care reprezintă 80 la sută din membrii grupului.

Pe de altă parte, gruparea senatorilor PRM mai are doar 13 membri, dintre care unul este supleant – Ioan Naşleu, intrat în Parlament în februarie 2008.
Această formaţiune politică a câştigat, la alegerile din 2004, 21 de mandate, dar, în timpul legislaturii de patru ani, a pierdut mai mult de o treime din locurile obţinute în Senat.

Grupul iniţial numeros al partidului condus de Corneliu Vadim Tudor s-a împuţinat prin decesul a doi dintre parlamentari – Liviu Doru Bindea (Maramureş) şi Valentin Dinescu (Timiş) – înlocuiţi de supleanţii Ioan Corodan şi Ioan Naşleu. Corodan a plecat, însă, din partid şi din grupul PRM la un an după validare, în februarie 2007, pentru ca, după doar câteva luni, să treacă în băncile democrat-liberalilor.

Senatorul PRM Mihai Lupoi (Dolj) a trecut, în mai 2005, după câteva luni de independenţă, la grupul liberal, la fel ca şi senatorul Dorel Constantin Onaca (Constanţa), care a ales să reprezinte în Parlament grupul Alianţei D.A. (martie 2006), iar, după scindarea acestui grup, a trecut alături de democrat-liberali (aprilie 2007).

Un caz aparte în grupul senatorilor PRM l-a reprezentat parlamentarul de Hunedoara Viorel Duca Senior. Duca Senior a plecat din PRM în februarie 2006. "Întotdeauna se întâmplă că, atunci când îţi este necazul mai mare, să te adăposteşti sub umbra unui proverb sau a unei sintagme. Îmi place foarte mult sintagma pe care am să v-o adresez şi luaţi-o ca atare: «Să trăiţi bine!»", a spus el, lăsând să se înţeleagă ce opţiuni politice va avea în continuare, repectiv, la acea vreme, Alianţa D.A.

La jumătatea lunii octombrie 2008, neregăsindu-se pe listele liberalilor pentru alegerile parlamentare din 30 noiembrie, Duca îşi declară independenţa, constatând, în acelaşi timp, că, după părerea sa, "orice intrus câteodată nu-şi prea are locul".

Tot independent s-a declarat, din iunie 2007, şi senatorul PRM de Dâmboviţa Dan Claudiu Tănăsescu, care tocmai aflase, "cu surprindere", din presă că a fost "exmatriculat" din rândurile PRM. "Ce o veni de acum încolo, nu mai are importanţă, e ca şi cum vine câte o oaie moartă după o furtună care a avut viituri", brava, la acea vreme, senatorul.

Un an mai târziu a părăsit partidul şi grupul senatorial, şi parlamentarul Petre Stan, care şi-a informat colegii că va activa ca independent. Invocând lipsa de caracter, preşedintele PRM, senatorul Corneliu Vadim Tudor, l-a atacat dur pe Stan acuzându-l că, plecând din grupul PRM, a furat ceea ce nu îi aparţinea – funcţia de senator.

"El nu a avut niciun merit ca să intre în Senat. Uitaţi-vă la el cum arată. Are 108 ani! L-am băgat în Senat pentru că reprezenta un judeţ şi acum este independent... Să-ţi fie ruşine, domnule Stan!", l-a mai apostrofat liderul PRM. "Brusc, cum simt ei că se scufundă o corabie, dau bir cu fugiţii. Se descoperă liberali, se descoperă democrat-liberali...", constata revoltat Corneliu Vadim Tudor.

Grupul PRM mai pierde un membru în septembrie 2008, în urma anunţului făcut de senatorul de Gorj Ilie Petrescu, care, ca independent, trece la Partidul Conservator. În aceeaşi lună renunţă să mai reprezinte PRM în Senat parlamentarul de Arad Aurel Ardelean. Odată devenit independent, Ardelean se afiliază grupului parlamentar al PDL.

Un număr aproape egal de membri cu grupul PC are cel al UDMR (9 senatori), care însă prezintă o mai mare stabilitate, cu doar trei senatori plecaţi din grup, prin demisie din Parlament – Valentin Zoltan Puskas (Covasna), Sogor Csaba şi Pete Ştefan (Bihor), numit membru al Curţii de Conturi. Zoltan Puskas, care a fost numit, în iulie 2007, judecător al Curţii Constituţionale pentru un mandat de 9 ani, a fost înlocuit de supleantul Ilona Szabo, iar Sogor Csaba, ales deputat în parlamentul european, a fost succedat în Senat de Zsombori Vilmos.

În Senat funcţionează, de asemenea, un grup al independenţilor, alcătuit din şase membri: Neculai Apostol, Viorel Duca Senior, Nicolae Neagu, Petru Stan, Ioan Talpeş şi Dan Claudiu Tănăsescu.

(Eliana Rădulescu; eliana@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici