PREMIERĂ ISTORICĂ: China a trimis în SPAŢIU prima FEMEIE astronaut

Potrivit site-ului publicaţiei Le Nouvel Observateur, această misiune spaţială este cea mai ambiţioasă, dar şi cea mai dificilă, din istoria Chinei. Printre cei trei astronauţi chinezi (denumiţi taikonauţi, n.r.) aflaţi la bordul vehiculului Shenzhou IX se află şi Liu Yang, prima femeie chineză care a ajuns astfel în spaţiu.

Racheta lansatoare Long March 2F, care a transportat vehiculul Shenzhou IX, a decolat aşa cum era prevăzut la ora 10.37 GMT (13.37 ora României, n.r.), de la baza spaţială Jiuquan din deşertul Gobi, aflat în partea de nord-vest a Chinei.

Racheta a decolat fără probleme, la scurt timp după aprinderea motoarelor, în condiţii meteorologice considerate excelente de către autorităţile chineze.

Printre cei trei taikonauţi aflaţi la bord se află şi Liu Yang, prima chinezoaică ajunsă în spaţiu, care va deveni după toate probabilităţile o veritabilă eroină naţională pentru cei peste 1 miliard de compatrioţi ai ei.

Existenţa acestei femei în vârstă de 33 de ani, de profesie pilot pe un avion de vânătoare, a fost ţinută în mare secret, după ce rezultatele ei excelente la testele efectuate i-au permis să fie selecţionată, în marte, printre candidaţii pentru misiunea spaţială Shenzhou IX. Abia vineri, cu o zi înainte de lansare, presa oficială a confirmat informaţia potrivit căreia Liu Yang va face parte din echipajul alcătuit pentru această misiune.

Cei trei astronauţi chinezi, filmaţi în timp ce se aflau în cabina capsulei lor, păreau foarte calmi cu puţin timp înainte de decolare, care a avut loc sub privirile preşedintelui Adunării Naţionale Populare, Wu BangGuo.

"China şi întregul popor chinez aşteaptă întoarcerea voastră triumfală", a declarat liderul chinez, considerat în mod oficial drept al doilea demnitar din ierarhia regimului comunist din această ţară.

La aproximativ 10 minute după ce a părăsit solul, capsula Shenzhou IX s-a separat fără probleme de racheta purtătoare, pentru a intra pe orbită. Apoi, vehiculul spaţial chinez şi-a deschis cele două panouri solare.

Întreaga operaţiune a fost calificată drept "un succes total" de către generalul Chang Wanquan, directorul programului chinez pentru misiuni spaţiale cu echipaj uman la bord. Armata păstrează un control total în China în ceea ce priveşte misiunile spaţiale.

Misiunea Shenzhou IX ("Vehiculul divin") va avea o durată de 13 zile şi va cuprinde o conectare, ce va fi realizată manual, la modulul Tiangong-1 ("Palatul celest"), aflat deja pe orbită. Operaţiunea se înscrie într-un vast program spaţial ce va permite Chinei să se înzestreze cu o staţie spaţială permanentă, care va deveni funcţională în jurul anului 2020.

Această misiune are "o dimensiune strategică importantă", a subliniat Wu BangGuo, în condiţiile în care China înregistrează progrese mari în cursa ei de reducere a decalajului tehnologic faţă de Rusia şi Statele Unite ale Americii, reproducând experimentele şi misiunile reuşite de aceste două ţări în anii 1960.

De altfel, capsula Shenzhou este un vehicul spaţial inspirat de tehnologiile folosite la fabricarea capsulelor sovietice Soyuz.

Preşedintele chinez Hu Jintao i-a felicitat la rândul său pe coordonatorii acestui proiect şi a spus că stăpânirea acestor tehnologii de conectare pe orbită a două module spaţiale este "crucială" pentru realizarea unei staţii orbitale chineze, ce va fi creată după modelul Staţiei Spaţiale Internaţionale (ISS), un proiect spaţial multinaţional la care China nu participă.

China a devenit astfel cea de-a treia ţară din lume, după Statele Unite şi U.R.S.S., care a trimis în spaţiu o femeie astronaut, cu ajutorul unei tehnologii proprii. China a realizat primul ei zbor spaţial cu echipaj uman la bord, în octombrie 2003, iar taikonautul Yang Liwei, autorul acestei reuşite, a devenit o veritabilă vedetă în ţara lui.

Shenzhou IX a decolat la exact 49 de ani după ce rusoaica Valentina Tereşkova, prima femeie cosmonaut din istorie, a efectuat zborul ei din 1963, în perioada 16-19 iunie, în urma căruia această fostă muncitoare din industria textilă a primit distincţia de "Eroină a Uniunii Sovietice".