- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- WASHINGTON, (16.02.2010, 23:00)
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Tutankhamon, ucis de malarie şi de o maladie osoasă - GALERIE FOTO
Tânărul faraon egiptean Tutankhamon, al cărui deces petrecut în urmă cu peste 3.000 de ani a rămas învăluit în mister, a murit din cauza malariei şi a unei maladii osoase, potrivit unui studiu publicat marţi în SUA, care a prezentat, totodată, arborele său genealogic, până recent neconfirmat.
1324 afișări
Tutankhamon, ucis de malarie şi de o maladie osoasă (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
Tutankhamon a murit tânăr, la vârsta de 19 ani, în anul 1324 înaintea erei noastre, fără moştenitori, oferind astfel ocazia egiptologilor să lanseze numeroase speculaţii referitoare la maladiile ereditare din familia regală a celei de-a XVIII-a dinastii egiptene, dar şi diverse teorii despre cauza morţii faraonului, după ce acesta a petrecut totuşi nouă ani pe tronul Egiptului, a explicat Zahi Hawass, directorul Consiliului Suprem al Antichităţilor Egiptene, principalul autor al studiului.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Un spital din Spania ridică moralul pacienților de la ATI cu ajutorul unor câini. Cum le schimbă patrupezii starea emoțională
-
Burkina Faso: Mai multe agenţii de presă străine au fost interzise de autorităţi
-
Debarcaderul construit de armata americană în largul Fâşiei Gaza va costa 320 de milioane de dolari
-
Demonstraţie pro-palestiniană la Sorbona. Sediul principal al universităţii a fost închis
Cercetătorii s-au concentrat asupra mai multor metode, precum radiologia şi analiza ADN-ului, în cadrul unui studiu efectuat pe 16 mumii, dintre care 11, inclusiv cea a lui Tutankhamon, au aparţinut familiei regale.
Aceste cercetări ştiinţifice, realizate între 2007 şi 2009, aveau ca scop determinarea legăturilor de rudenie şi a caracteristicilor patologice ereditare transmise în această familie. Cercetările au permis astfel identificarea tatălui lui Tutankhamon în persoana lui Akhenaton, soţul legendarei regine Nefertiti.
Cele două mumii au în comun mai multe caracteristici morfologice unice şi au aceeaşi grupă de sânge.
Autorii acestui studiu au determinat, totodată, că mama tânărului faraon este mumia numită de specialişti KV35YL, al cărei nume real a rămas necunoscut. Ei au identificat-o şi pe bunica lui Tutankhamon, aceasta fiind regina Tye, mama lui Akhenaton.
"Aceste rezultate ne duc cu gândul că o circulaţie sangvină defectuoasă în ţesuturile osoase - ce conduce la slăbirea sau distrugerea parţială a osului - combinată cu malaria reprezintă cauza cea mai probabilă a morţii lui Tutankhamon", survenită în urma unui fracturi, a explicat Zahi Hawass, al cărui studiu va fi publicat în Journal of the American Medical Association (JAMA) din 17 februarie.
Acest diagnostic a putut fi stabilit cu ajutorul unor teste genetice care au relevat prezenţa mai multor malformaţii în familia lui Tutankhamon, precum maladia Kohler, care distruge celulele osoase.
Analizele ADN au pus, totodată, în evidenţă prezenţa a trei gene asociate cu parazitul Plasmodium Falciparum, responsabil cu transmiterea malariei, la patru dintre mumiile studiate, inclusiv la cea a lui Tutankhamon.
"Acest diagnostic a fost întărit prin descoperirea în mormântul său a unor bastoane şi a unei farmacii pentru lumea de dincolo", au declarat autorii studiului.
Acest studiu a îndepărtat ipoteza potrivit căreia Tutankhamon sau ceilalţi membri ai familiei regale din acea epocă ar fi suferit de ginecomastie - dezvoltarea în exces a sânilor la bărbaţi - sau de sindromul Marfan, o maladie genetică rară ce poate conduce la dilatarea aortei.
"Este improbabil ca Tutankhamon sau Akhenaton să fi avut o alură fizică ciudată sau efeminată", consideră autorii.
Tutankhamon şi strămoşii săi erau puţin cunoscuţi până la descoperirea făcută în 1922, în Valea Regilor, de britanicul Howard Carter, a mormântului său intact, ce conţinea o fabuloasă comoară, din care făcea parte şi masca mortuară a faraonului, din aur masiv.
Acest studiu deschide calea către o nouă abordare ştiinţifică în genealogia moleculară din perioada faraonilor egipteni.
Într-un editorial ce însoţeşte acest studiu, medicul Howard Markel de la Universitatea din Michigan (SUA) este de părere că lucrarea va ridica numeroase probleme de natură etică, cum ar fi dacă personalităţile istorice trebuie să beneficieze după moarte de dreptul de a li se respecta viaţa privată, ca şi oamenii obişnuiţi.
Citește pe alephnews.ro: Cum alegi o dietă echilibrată? Chef Alex Strugari: „Corpului îi este necesar un aport de vitamina B, pe care îl poate lua doar din carne”
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Prințul Harry se va întoarce în Marea Britanie luna viitoare. Care este motivul vizitei ducelui de Sussex
Cine este omul de afaceri care a câştigat 6,5 miliarde de dolari peste noapte, mai mult decât salariul mediu pe o lună a 6 milioane de români
Cine este omul de afaceri care a câştigat 6,5 miliarde de dolari peste noapte, mai mult decât salariul mediu pe o lună a 6 milioane de români
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Reghe cere sprijinul instanței: 'Trebuie să înceteze această hărțuire!' Poliția nu confirmă urmărirea penală împotriva lui
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe