Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului. La eveniment au participat preşedintele Iohannis şi membrii cabinetului Ciucă

27 ianuarie a fost aleasă pentru a comemora data la care ultimii prizonieri supravieţuitori din lagărul de concentrare de la Auschwitz au fost eliberaţi de Armata Roşie, în 1945. 

Între 1940 şi 1945, aproximativ 1,3 milioane de oameni, în mare parte evrei, au fost deportaţi la Auschwitz de către Germania nazistă, iar 1,1 milioane au fost ucişi. 

În ianuarie 1945, după ce Armata Roşie a lansat ofensiva Vistula-Oder şi a eliberat lagărul, aproape 60.000 de prizonieri au fost forţaţi să plece într-un marş al morţii spre vest. 

Ziua aminteşte de uciderea a şase milioane de evrei şi a altor milioane de rromi, polonezi şi ruşi de către regimul nazist şi colaboratorii săi.  A fost desemnată prin rezoluţia 60/7 a Adunării Generale a Naţiunilor Unite la 1 noiembrie 2005.  

La ceremonia dedicată Zilei Internaţionale de Comemorare a Victimelor Holocaustului, de la Templul Coral din Bucureşti, au participat:

• Klaus Iohannis - preşedintele României
• Marcel Ciolacu - preşedintele camerei Deputaţilor
• Nicolae Ciucă - prim-ministrul României
• Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti
• Bogdan Aurescu - ministrul Afacerilor Externe
• Cătălin Predoiu - ministrul Justiţiei 
• Vasile Dîncu - ministrul Apărării 
• Ramona Chiriac - şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România
• Ovidiu Ganz - deputat al Forumului German 

Ceremonia a debutat cu depunerea coroanelor de flori la Templul Coral. Ceremonia a continuat cu un moment de reculegere, o slujbă iudaică de comemorare a victimelor, urmată de discursurile oficialilor.  

Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Cultul Mozaic, a declarat că „Holocaustul este perioada în care umanitatea şi-a pierdut glasul, normalitatea şi-a pierdut sensul", în timp ce a amintit despre atrocităţile mişcării legionare şi masacrul de la Odessa. 

„Există ceva mai periculos decât incidentele antisemite din ultima perioadă: normalizarea violenţei şi acceptarea urii, indiferent de formele ei. Violenţa vorbelor se transformă foarte uşor în violenţa faptelor, am văzut deja acest lucru."

Susţine că introducerea disciplinei Istoriei Evreilor în toate liceele din România  are un "rol fundamental în combaterea  antisemitismului, a extremismului şi a urii, care nu ar fi posibilă fără viitorul societăţii noastre - Educaţia.", a declarat Silviu Vexler. 

Preşedintele României, Klaus Iohannis,  a declarat în discursul comemorativ: „Astăzi, pericolele la adresa democraţiei îmbracă forme noi şi înşelătoare. Exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranţei, a rasismului şi a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca şi abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanităţii pot readuce în actualitate experienţele tragice ale istoriei.

Preşedintele susţine că data de 27 ianuarie, data când la nivel internaţional sunt comemorate victimele Holocaustului, a marcat în anul 1945 ziua în care „dezlănţuirea malefică a urii absolute faţă de evrei şi romi a fost oprită". 

Iohannis a adăugat că a primit cu tristeţe vestea morţii preşedintelui Asociaţiei Victimelor Evreieşti ale Holocaustului din România, Liviu Beris, un supravieţuitor al Holocaustului, care a încetat din viaţă la vârsta de 93 de ani. Preşedintele reiterează angajamentul ferm de a transmite generaţiilor viitoare misiunea prevervării memoriei Holocaustului. De asemenea, a condamnat public pericolele la adresa democraţiei care pot îmbrăca forme noi şi înşelătoare precum exacerbarea antisemitismului, a xenofobiei, a intoleranţei, a rasismului şi a discriminării, încercările de reabilitare a criminalilor de război, ca şi abdicarea de la apărarea valorilor supreme ale umanităţii pot readuce în actualitate experienţele tragice ale istoriei. 

„Este imperativ ca fiecare dintre noi să spună un <<NU!>> hotărât urii, minciunii, dezinformării, teoriilor conspiraţiei, pentru că doar aşa poate fi garantată respectarea valorilor şi a principiilor democratice. Pandemia de COVID-19 a amplificat virulenţa atacurilor antisemite şi a creat un cadru propice răspândirii teoriilor conspiraţiei şi a dezinformărilor", a declarat preşedintele. 

Premierul Nicolae Ciucă consideră „Holocaustul drept un capitol întunecat din trecutul României" şi că momentul când evreii au devenit "victimele holocaustului din România nu trebuie uitat şi minimalizat".

„Omagiindu-i pe cei morţi sau deportaţi, pe cei obligaţi să-şi părăsească ţara, pe cei deposedaţi de bunurile lor, de drepturile şi libertăţile garantate de Constituţie şi trataţi ca fiinţe inferioare, ne facem un examen de conştiinţă   A afla adevărul despre tragedia sutelor de mii de cetăţeni români din timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost act imperativ.

Premierul susţine că  tinerele generaţii trebuie să cunoască tragedia prin care au traversat-o oameni nevinovaţi pentru simplul fapt că erau evrei sau romi, iar statul român şi instituţiile sale de atunci poartă principala răspundere. 

Ciucă mai afirmă că „anul 1938 este cel mai ilustrativ din perspectiva dezvoltării României interbelice, când regimul Antonescu a recurs la legislaţie de tip fascist având ca ţintă populaţia evreiască din România, la deportarea masivă a populaţiei evreieşti din Basarabia şi Bucovina din toamna anului 1941 laolaltă cu alţi membrii ai comunităţii din restul ţării". 

Ovidiu Ganz, deputatul Forumului German,  a declarat că are întreaga legimitate „de a cere iertare poporului evreu pentru participarea unor reprezentanţi ai minorităţilor germane la săvârşirea crimelor în timpul Holocaustului" şi totodată susţine educarea noi generaţii prin întelegerea istoriei României, prin suţinerea legilor care să combată antisemitismul şi aplicarea legislaţiei penale şi civile pentru a stopa orice tendinţă de negaţionism al Holocaustului şi antisemitismului. 

„Avem nevoie de educaţie, dar totodată şi de coerciţie atunci când se impune", a declarat Ovidiu Ganz. 

Bogdan Aurescu, ministrul de Externe, a declarat că „Holocaustul este o pagină neagră a istoriei şi că avem datoria să nu o uităm" şi „ne revine răspunderea să evocăm memoria victimelor acestor tragedii şi să ne asigurăm că nu se vor mai repeta".

Ministrul susţine că a remarcat încă de anul trecut o creştere îngrijorătoare a antisemitismului, negaţionismului şi teoriilor conspiraţioniste cu tentă antisemită.