- Home
- Main Story
- BUCUREŞTI, (24.02.2011, 16:29)
- , ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Filmul de dragoste românesc - de la "Declaraţie de dragoste" la "Bună, ce faci? "
Dana şi Mihai, liceenii îndrăgostiţi, o femeie căsătorită din interes pentru un buletin de Bucureşti, dar şi doi soţi ce se regăsesc pe internet - aşa arată cuplurile din cinematografia românească; filmele de dragoste autohtone sunt puţine, dar nu lipsesc cu desăvârşire, cred artiştii şi criticii.
821 afișări
Filmul de dragoste românesc - de la "Declaraţie de dragoste" la "Bună, ce faci? "
Ce face un bărbat să îşi cucerească iubita, în filmul românesc? Îi pune flori în bancă, atunci când aceasta este plecată ("Liceenii"), sau fură un troleu ca să aibă cu ce să o plimbe prin oraş ("Marilena de la P7").
Despărţirile variază, de la mărturisirea greu de crezut a lui Mircea Diaconu "o cam bat" în faţa avocatului, în "Buletin de Bucureşti", la îndoielile lui Paul, în "Marţi, după Crăciun", de Radu Muntean.
Filmele de dragoste sau cel puţin filmele care prezintă evoluţia unui cuplu sunt puţine în cinematografia română, criticii fiind de părere că, probabil, regizorii consideră acest gen ca fiind unul "neserios".
ULTIMELE ȘTIRI
-
NATO va schimba abordarea față de Ucraina. Ce dezvăluie documentul exclusiv obținut de Corriere della Sera, care ar urma să fie aprobat în iulie la Summit-ul NATO
-
Certificate de naştere şi de deces în format digital în mai multe oraşe din ţară
-
Cazurile de rujeolă cresc din nou în Europa, cu România pe loc fruntaş
-
UE, acord privind profiturile de pe urma mărfurilor ruseşti: 90% din fonduri vor fi folosite pentru a ajuta militar Ucraina
Pe de altă parte, regizorii români, majoritari de altfel în peisajul filmului românesc, vor să fie "duri" în temele abordate, dar şi să creeze mai degrabă filme de artă decât filme de gen.
Totuşi, oameni din lumea cinematografiei, precum regizorul Tudor Giurgiu, criticul Irina Margareta Nistor şi actorul Mircea Diaconu, au prezentat pentru MEDIAFAX câte un top personal al filmelor de dragoste româneşti preferate.
Astfel, criticul Irina Margareta Nistor este de părere că faptul că există prea puţine filme de dragoste în cinematografia română este "un semnal prost". Aceasta spune că absenţa unor asemenea filme ar putea fi, pe de o parte, şi rezultatul faptului că în cinematografia românească sunt "prea puţine femei regizor". "Bărbaţii români se văd nişte duri, de la lungmetraj la scurtmetraj", spune aceasta.
Topul Irinei Margareta Nistor arată astfel: "Stop cadru la masă" (regia: Ada Pistiner, 1980), "Nuntă în Basarabia" (regia: Nap Toader, 2010), "Bună, ce faci" (regia: Alexandru Maftei, 2011) şi "Francesca" (regia: Bobby Păunescu, 2009).
Iulia Rugină, una dintre puţinele regizoare din România, are un clasament în care include mediumetrajul lui Cristian Nemescu "Marilena de la P7" (2006) şi clasicele "Buletin de Bucureşti" (Virgil Calotescu, 1982) şi "Declaraţie de dragoste" (Nicolae Corjos, 1985).
"Cred că nu se fac filme de dragoste româneşti pentru că poporul român şi implicit realizatorii de film români au o înclinaţie către suferinţă, tristeţe, negativism. Ne place să ne plângem de problemele, bolile, lipsurile noastre mai mult decât avem curaj să ne bucurăm de momentele frumoase. Şi, pentru că ni se pare greu să zicem «te iubesc», cred că ni se pare şi mai greu să facem un film despre asta", spune realizatoarea de film.
Topul regizorului Tudor Giurgiu arată astfel: "Duminică la ora 6" (1966), debutul în lungmetraj al lui Lucian Pintilie, "Septembrie" (Timotei Ursu, 1978) şi "Declaraţie de dragoste" (Nicolae Corjos, 1985). Giurgiu spune că în România nu se fac foarte multe filme de dragoste deoarece, pentru regizori, primează alte subiecte. "Probabil regizorilor li se pare un gen minor", a spus Giurgiu. De altfel, acesta a spus că în România se fac prea puţine filme de gen.
Protagonistul din "Buletin de Bucureşti", Mircea Diaconu, a declarat pentru MEDIAFAX că, deşi înainte de 1989 pe ecrane erau mai multe filme care prezentau poveştile unor cupluri, şi atunci "dragostea era «printre altele»". În topul actorului, filmului "Buletin de Bucureşti" i se alătură "Promisiuni" (Elisabeta Bostan, 1985), "Gioconda fără surâs" (Malvina Urşianu, 1967) şi "Zâmbet de soare" (Elisabeta Bostan, 1988).
Pe primul loc în topul criticului Viorica Bucur se află filmul "Duminică la ora 6". Acţiunea filmului, în care rolurile principale sunt deţinute de Irina Petrescu şi Dan Nuţu, se petrece în anii '40. Pelicula urmăreşte relaţia a doi tineri care se îndrăgostesc fără a cunoaşte unul identitatea celuilalt. Pe poziţia a doua în topul Vioricăi Bucur se clasează filmul "Septembrie" - povestea iubirii de o zi, la mare, dintre rebelul Vali (Geo Costiniu) şi Anişoara (Anda Onesa). Pe locul al treilea se află pelicula "Străinul" (Mihai Iacob, 1964). Realizat după romanul omonim de Titus Popovici, filmul prezintă un cuplu de actori de excepţie: Irina Petrescu şi Ştefan Iordache.
Viorica Bucur a spus, referitor la lipsa filmelor de dragoste autohtone pe ecranele româneşti, că, în prezent, noua generaţie se axează pe filme de autor. "Unele sunt cu adevărat de artă, altele mimează", a punctat criticul. "Cred că realitatea i-a blazat pe cineaşti", a mai spus ea, menţionând că românii "sunt în tranziţie cu tot, inclusiv cu sentimentele".
În topul actorului Alexandru Arşinel se află lungmetrajul "Liceenii" (Nicolae Corjos, 1987), "un film de dragoste de început, nevinovată", urmat de musicalul "Cântecele mării" (Francisc Munteanu, 1971), cu Dan Spataru şi Natalya Fateyeva. Arşinel spune că, în prezent, nu se fac filme de dragoste deoarece regizorii realizează "filme de festival, cu subiecte care să şocheze puţin".
Actorul Ion Caramitru a apreciat că "nu avem un film de dragoste foarte bogat". Pe de altă parte, acesta a spus că o poveste care s-ar putea transforma într-un film de dragoste românesc foarte bun este cea din romanul "Mara", de Ioan Slavici. De altfel, Caramitru a jucat în ecranizarea acestui roman, "Dincolo de pod" (regia Mircea Veroiu, 1976), alături de Leopoldina Bălănuţă, Maria Ploae şi Mircea Albulescu.
(Material realizat de Oana Ghita, oana.ghita@mediafax.ro)
Citește pe alephnews.ro: Israelul avertizează SUA că decizia de înghețare a livrărilor de armament ar putea periclita negocierile privind ostaticii: „SUA trebuie să pună presiune pe Hamas, nu pe Israel”
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Prăbuşirea dureroasă a celei mai fierbinţi pieţe imobiliare: birourile stau goale, spaţiile comerciale sunt pustii, iar clădirile fantomă rezidenţiale domină orizontul
Dacă aţi avea de ales între a munci mai puţin şi a câştiga mai puţin sau a munci mai mult şi a câştiga mai mult, ce aţi alege? (Nu, să munceşti mai puţin şi să câştigi mai mult nu este o soluţie)
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
FOTO. Transformarea incredibilă a lui Valentin Ceaușescu, la 76 de ani! Viața grea de după Revoluție l-a marcat pe fiul lui Nicolae Ceaușescu
PROSPORT.RO
De la ce s-ar fi infectat Florin Piersic, de fapt. Amputarea piciorului, decizia drastică a medicilor: 'Este gravă starea lui'
CANCAN.RO
Câți copii are de fapt Florin PIERSIC? Secretul pe care l-a ținut ascuns toată viața: „Vreau să fac ceva...”
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe