FOCUS: Texte la prima vedere la proba la română, doar 60% dintre liceeni pot argumenta un paragraf

Rezultatele parţiale la proba de evaluare a competenţelor de comunicare orală la limba şi literatura română arată că după 12, respectiv 13 ani de şcoală, aproape 60% dintre tineri, adică 123.683, au obţinut rezultatul maxim şi certificatul de utilizator experimentat.

Aceştia au capacitatea de a citi corect şi cursiv, conştient şi expresiv un text la prima vedere. Totodată, ei pot sintetiza mesajul global al unui astfel de text şi pot explica aspecte implicite ale acestuia.

Mai mult, tinerii fac dovada că pot susţine argumentat un punct de vedere, că pot costrui un discurs şi că că îl pot adapta la interlocutori şi la scopul comunicării, folosind adecvat mijloacele de comunicare. Cu alte cuvinte, aproape 124.000 de tineri utilizează corect, adecvat şi nuanţat limba literară.

Tot parţialele anunţate de către Ministerul Educaţiei arată că mai sunt peste 67.000 de candidaţi care au primit certificat de utilizator avansat şi aproape 28.000 pe cel de utilizator mediu, ceea ce demonstrează că şi aceştia ştiu să citescă corect, cursiv şi coerent, dar avansaţii pot formula clar şi coerent ideile textului, iar cei cu nivel mediu pot doar identifica ideile din text.

Astfel, utilizatorul de nivel mediu exprimă un punct de vedere personal legat de text, cel avansat susţine acest punct de vedere. Discursul şi-l alcătuieşte fiecare după posibilităţi, dar indiferent de bogăţia sau sărăcia vocabularului şi de coerenţa ideilor exprimate, toţi candidaţii trebuie să utilizeze corect limba literară.

Textele la prima vedere au fost literare şi non literare. Astfel, un candidat s-a putut afla în faţa unui text de Mircea Eliade - "Noaptea de Sânziene", Liviu Rusu-Studiu introductiv la volumul "Critice" de Titu Maiorescu, Andrei Pleşu-Scurt - comentariu la Herta Muler, în "Dilema Veche", Răzvan Excarhu - "Viaţa e o magazie", în Evenimentul Zilei, Melania Mandas Vergu - "Cât timp petrece generaţia Google pe internet", în "Gândul", Liviu Rebreanu - "Ion", dar şi articolul 32 din Constituţia României - "Drepturile, libertăţile şi îndatoririle fundamentale", precum şi a numeroase alte texte din toate domeniile, de la ştiinţă la memorialistică.

Prin acest tip de evaluare, Ministerul Educaţiei urmăreşte să se asigure că, după 12 ani de şcoală, tinerii se pot exprima corect, clar şi coerent în limba română, că au capacitatea de a înţelege şi chiar de a realiza mesaje orale şi scrise în diverse situaţii de comunicare. Şi aceasta, cu atât mai mult cu cât tinerii nu pot ajunge la facultate sau chiar să termine o instituţie de învăţământ superior fără să poată comunica în limba română.

Iniţiativa ministerului şi schimbarea bruscă de abordare a examenului de bacalaureat se fundamentează pe considerente europene. Fiecare ţară europeană trebuie să creeze "premisele elaborării unor politici educaţionale în domeniul lingvistic şi a unor programe diversificate, deopotrivă generale şi specifice, condiţie a promovării plurilingvismului şi a cetăţeniei democratice, ca derivate ale Cadrului European Comun de Referinţă pentru limbile moderne CECR", potrivit oficialilor MECTS.

Noul tip de bacalaureat aduce ca noutate absolută evaluarea competenţelor digitale, adică a celor care vizează cunoştinţele privind utilizarea calculatorului, şi reducerea probelor scrise de la cinci la trei, celelalte teste fiind asemănătoare celor din anii precedenţi.

"Bacalaureatul oral are ca scop evaluarea competenţelor lingvistice de comunicare în limba română, maternă şi modernă. De aceea, pe bilet se găsesc atât texte literare, cât şi non literare. Pentru prima dată, elevul nu trebuie să înveţe nimic pe de rost. Nici măcar poeziile sau proza clasicilor. Nimic. În aceste condiţii, elevii ar fi putut susţine proba acesta şi în inauarie şi în decembrie, oricând. Cerinţa, competenţe de comunicare lingvistică, este ceva obişnuit în ţările Uniunii Europene, iar testul PISA cuprinde o astfel de evaluare", explică autorităţile.

Profesorii îşi amintesc că, în urmă cu 30 - 40 de ani, orice lecţie nouă, predată în clasă, reprezenta un pilej de a fi discutată cu elevii. Maria Negrea, profesor pensionar, spune că pentru un profesor al anilor '60-'70 şi elevii de atunci, acest tip de evaluare pare o glumă, iar în acea vreme, era un exerciţiu zilnic.

"Orice lecţie nou predată în clasă era discutată cu elevii, indiferent de domeniu. Sigur poate nu articolele de ziar, pentru că multe erau cuprinse în manuale şi poate nu texte elaborate din justiţie. Dar, elevii citeau zilnic, pe rând, în clasă texte la prima vedere, încă din ciclul primar. Apoi, copiii explicau ce au înţeles, în funcţie de nivelul de pregătire", îşi aminteşte Maria Negrea.

Acum însă, o practică uzuală cândva se trasformă în subiect de examen, iar aceasta se întâmplă deoarece, de 20 de ani, învăţământul românesc este în continuu declin, un continuu experiment.

Poate autorităţile vor înţelege cândva că trebuie să pună capăt experimentelor şi că o şcoală trainică nu poate fi un continuu copy paste al învăţământului din Uniunea Europeană. Orice model educaţional, fie şi cel mai bun, nu se poate aplica pe dezordinea şi haosul de două decenii din şcoala românescă.

Întâi trebuie reconstruit sistemul educaţional solid şi stabil, apoi se pot face adaptări franceze engleze sau americane. Trebuie rezolvată problema profesorilor obosiţi şi hărţuiţi continuu de grija zilei de mâine, lipsiţi de stimulente morale şi materiale, nevoiţi să-şi cumpere materialele didactice din puţinii bani câştigaţi.

Mai trebuie rezolvate problemele legate de lipsa cadrelor didactice calificate, de materiile neatractive şi de programele mereu încărcate, de manualele stufoase, neprietenoase, unele greu de înţeles chiar şi de adulţi.

Nimic din toate acestea nu se pot rezolva însă în lipsa unei legislaţii care să ajute şcoala şi prin care învăţământul să fie scos de sub influenţele intereselor politice şi de grup.

Material de Elvira Gheorghiţă, elvira@mediafax.ro.