Generalul Mircea Chelaru, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare

Tribunalul Bucureşti a decis aplicarea unui termen de supraveghere de patru ani în cazul lui Chelaru.

Judecătorii l-au obligat pe general să plătească aproape 93.000 de lei, ceea ce reprezintă daune materiale faţă de MApN, dar şi peste 850.000 de lei, ceea ce reprezintă foloasele materiale realizate în urma obţinerii locuinţei.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

Generalul în rezervă a fost trimis în judecată în 28 februarie 2014, de procurorii DNA, sub acuzaţia de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în forma participaţiei improprii.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2000-2007, Mircea Chelaru "a determinat, cu intenţie, funcţionari din cadrul Ministerului Apărării Naţionale să încheie, fără vinovăţie, un contract de vânzare-cumpărare a unui apartament, situat în municipiul Bucureşti, deşi acesta nu deţinea un contract de închiriere valabil încheiat pentru acest imobil".

Mai mult, susţine DNA, Chelaru dobândise în proprietate, anterior, un alt imobil construit din fondul locativ de stat, în temeiul Decretului - Lege nr. 61/1990, însă a ascuns asta ministrului Apărării Naţionale şi Comisiei de Audit din MApN, prejudiciul cauzat ministerului fiind de 92.839,08 lei.

"Conform Legii 564/2004, cadrele militare sau fostele cadre militare care deţineau, la data apariţiei legii, locuinţe de serviciu aparţinând Ministerului Apărării Naţionale, le puteau cumpăra, în regim subvenţionat, însă cu anumite condiţii, între care, titularul contractului de închiriere să deţină această calitate de chiriaş în baza unui contract de închiriere valabil încheiat, titularul cererii de cumpărare să nu deţină sau să nu fi deţinut locuinţe proprietate pe teritoriul României, titularul cererii să nu mai fi cumpărat din fondul de stat o altă locuinţă, în regim subvenţionat", explică sursa citată.

Procurorii anticorupţie arătau că, la 28 octombrie 2000, Mircea Chelaru, pe atunci şef al Statului Major General, ar fi solicitat, prin raport, ministrului Apărării Naţionale, aprobarea de a i se repartiza o locuinţă de serviciu. În cerere, Chelaru ar fi omis să precizeze că deţine în proprietate o altă locuinţă împreună cu soţia, în Garnizoana Bucureşti, dobândită din fondul locativ al MApN, după 1990.

"Aspectele omise din raport, referitoare la situaţia sa locativă, constituiau impedimente absolute care ar fi fost de natură să-l împiedice pe inculpat să primească o locuinţă de serviciu în garnizoana Bucureşti. Astfel, la data de 13.12.2000, în baza repartiţiei, s-a încheiat între MApN. şi inculpatul Chelaru Mircea, un contract de închiriere pentru perioada 13.12.2000 - 13.12.2002, deşi acesta împreună cu soţia sa deţineau în coproprietate o locuinţa situată în Bucureşti", mai precizează DNA.

La 7 iunie 2001, generalul Mircea Chelaru a fost trecut în rezervă. Deşi contractul de închiriere expirase la 13.12.2002, iar tacita relocaţiune nu opera în acest domeniu, ulterior, între MApN şi Chelaru ar fi fost încheiat retroactiv un alt contract de închiriere, pentru perioada 14.12.2002 - 01.07.2003, având ca obiect aceeaşi locuinţă de serviciu, mai arată anchetatorii.

"Acest contract ar fi fost prelungit succesiv, de patru ori, prin acte adiţionale, deşi inculpatul Mircea Chelaru nu îndeplinea condiţiile legale pentru prelungirea termenelor de închiriere.

La data de 7.06.2007 a fost încheiat între MApN şi inculpat contractul de vânzare - cumpărare a locuinţei de serviciu, pe care acesta din urmă ar fi vândut-o în cursul anului 2008, pentru suma de 300.000 euro", se mai menţionează în rechizitoriu.

Această cauză a fost disjunsă din dosarul în care au fost trimise în judecată, în septembrie 2013, 11 cadre militare, acuzate de abuz în serviciu în legătură cu achiziţionarea, în condiţii nelegale, a unor locuinţe de serviciu la preţ subvenţionat. În acest dosar - cunoscut sub numele de "Case pentru generali"-, în 23 martie, fostul ministru al Apărării Corneliu Dobritoiu a fost condamnat de ICCJ, la un an de închisoare cu suspendare, Francisc Radici a primit o pedeapsă de doi ani, două luni şi 20 de zile de închisoare, iar Floarea Şerban şi Traian Pigui au fost achitaţi.