Românii s-au săturat să se tot vorbească la TV despre criza financiară

Românii s-au săturat să vadă la posturile TV emisiuni pe tema "crizei financiare", aproape jumătate (46,4%) dintre participanţii la un studiu realizat de UPC apreciind că televiziunile prezintă în mod exagerat subiectul, iar 44,2% spunând că televiziunile sunt vinovate de înrăutăţirea situaţiei.

33 afișări
Imaginea articolului Românii s-au săturat să se tot vorbească la TV despre criza financiară

Românii s-au săturat să se tot vorbească la TV despre criza financiară (Imagine: Marius Vasilica/Mediafax Foto)

Potrivit studiului UPC pe 2009, românii şi-au modificat comportamentul ca urmare a crizei economice, mergând mai puţin la restaurant şi în baruri (54%) sau la cinema (44%). În plus, ei fac şi mai puţin sport (28%), se uită mai puţin la DVD-uri sau video (27%) şi joacă mai puţin jocuri video (27%). În ceea ce priveşte divizarea timpului liber, românii stau cu familia (28,7 ore pe săptămână), navighează pe internet (22,4 ore), se uită la televizor (16,3 ore), citesc ziare (4,4 ore), urmăresc DVD-uri (3,7 ore), joacă jocuri video (2,9 ore), fac sport, merg la restaurant sau cinema.

Cei care stau mai mult în faţa televizorului (15%) fac acest lucru deoarece vor mai multe informaţii despre criza financiară. Potrivit studiului UPC, 50% dintre români se informează în legătură cu criza economică de la televizor, 44% de pe internet, 4% din ziare şi 1% de la radio.

Deşi nu scapă de recesiune urmărind mai multe emisiuni la TV, 28,1% dintre români vizionează mai multe programe de vacanţă, 15,2% preferă să se uită la meciuri la TV pentru a economisi banii de bilet, 12,7% consumă mai mult sport televizat, în timp ce numai 7% spun că urmăresc mai multe telenovele.

În plus, în ceea ce priveşte programele TV referitoare la efectele crizei financiare, 39,3% se uită la astfel de programe pentru a-i ajuta pe cei care şi-au pierdut locul de muncă, 29,6% spun că nu vor să vadă la TV oameni care îşi pierd locul de muncă şi locuinţa din cauza crizei şi 16,9% consideră că programele TV care arată efectele negative ale crizei asupra populaţiei ar trebui interzise.

Pe de altă parte, aproape jumătate (46,5%) dintre românii care au luat parte la studiu consideră că televiziunile prezintă în mod exagerat criza economică, 44,2% apreciind şi că posturile TV sunt de vină pentru înrăutăţirea situaţiei.

Studiul a mai stabilit că nici ministrul de Finanţe şi nici premierul nu au devenit mai credibili graţie apariţiilor TV, o treime din populaţie considerând că miniştrii au fost cei care au amplificat criza. În plus, studiul a scos la iveală faptul că aproape jumătate din români (48,4%) s-au săturat să vadă la televiziuni subiectul "criza financiară".

Potrivit studiului UPC, care a acoperit zece ţări, telespectatorii din Europa s-au săturat în general să audă de criza financiară şi consideră că reflectarea acesteia pe larg în media a condus la înrăutăţirea efectelor ei.

Pentru că criza nu le permite să mai petreacă la fel de mult timp în baruri sau restaurante, oamenii stau mai mult acasă, se uită la TV, navighează pe internet ori îşi vizitează rudele sau familia.

Atunci când a fost vorba de criza financiară, modul de informare a oamenilor a variat de la o ţară la alta: statele din Europa Centrală şi de Est s-au bazat în principal pe televiziune şi internet, şi mai puţin pe ziare şi radio, în timp ce, în restul ţărilor, oamenii au ales presa scrisă ca principală sursă de informare. Radioul a fost cel mai puţin utilizat mijloc de informare cu privire la criza financiară.

În majoritatea ţărilor europene, oamenii s-au săturat să tot audă despre criza financiară la TV. Astfel, în Belgia, Cehia, Irlanda, Olanda, Polonia şi Slovacia, peste jumătate din populaţie s-a declarat sătulă până peste cap de acest subiect. Ĩn majoritatea celorlalte ţări, 40% sau mai mult dintre respondenţi consideră, de asemenea, că situaţia a fost exagerată la TV. În plus, la nivel european, se constată că miniştrii de Finanţe sau premierii din ţările unde s-a realizat sondajul nu au avut de câştigat în credibilitate prin prezenţa lor şi dezbaterea acestui subiect la televiziune.

Ca şi în România, sondajul a mai arătat şi o modificare a comportamentului europenilor în sensul reducerii activităţilor de relaxare (ieşiri în baruri şi restaurante sau la cinema).

Sondajul de televiziune realizat de UPC în 2009 indică şi la ce sursă media au apelat respondenţii pentru a afla noutăţi legate de criza financiară: ţările din Europa de Est se bazează pe internet şi TV, mai rar pe presa scrisă şi radio; o cincime din populaţia ţărilor est-europene pare că şi-au anulat abonamentele la ziare. Pe de altă parte, austriecii şi elveţienii sunt dependenţi în primul rând de ziarele naţionale, în timp ce olandezii, belgienii şi românii au indicat televiziunea ca sursă preferată de informaţii. În Cehia, majoritatea populaţiei (60%) utilizează internetul ca sursă principală de informaţii, cel mai mare procent din toate cele zece ţări europene în care s-a realizat sondajul.

Sondajul european de televiziune este realizat anual şi oferă detalii despre obiceiurile de consum ale telespectatorilor europeni şi despre rolul pe care îl are televiziunea în viaţa europenilor. Sondajul a fost derulat în perioada octombrie - decembrie 2009, la el participând 10.804 persoane din zece ţări (Olanda, Belgia, Irlanda, Austria, Elveţia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi România). Sondajul a fost coordonat de compania The Reputation Institute, unul dintre liderii internaţionali în domeniul cercetării de piaţă. Acesta este al şaselea an consecutiv în care UPC a iniţiat sondajul de televiziune.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici