- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- ADDIS ABEBA, (28.05.2015, 15:26)
- Florin Badescu
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Fosilele unei noi specii de hominid, descoperite în Etiopia
Fosilele unei noi specii de hominid, aparţinând grupului australopitecilor, denumit Australopithecus deyiremeda, au fost descoperite în Etiopia.
3505 afișări
Fosilele unei noi specii de hominid, descoperite în Etiopia (Imagine: AFP / Mediafax Foto)
Potrivit unui studiu publicat joi în revista Nature, fosilele au o vechime de 3,4 milioane de ani şi atestă faptul că acei hominizi trăiau în Etiopia în aceeaşi perioadă cu Australopithecus afarensis, specia din care face parte celebra Lucy, al cărei schelet a fost găsit la o distanţă de doar 35 de kilometri, informează site-ul publicaţiei franceze Le Monde. Hominizii din specia Australopithecus deyiremeda erau contemporani, de asemenea, cu mai multe alte specii de hominizi care populau Africa.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Adrian Sârbu: Democrația reală înseamnă că tu, cetățeanul, ai putere decizională. Monopolul partidelor din România trebuie spart
-
Avertisment al serviciilor secrete europene: Rusia pregăteşte activ atentate cu bombă sub acoperire, atacuri incendiare şi distrugeri ale infrastructurii pe teritoriul european
-
Protest în Ungaria. Mii de oameni s-au adunat la un miting organizat de rivalul lui Viktor Orban
-
Macron îl îndeamnă pe Netanyahu să ajungă la un acord de armistiţiu cu Hamas
Fosilele au fost descoperite în martie 2011 de o echipă coordonată de Yohannes Haile-Selassie, profesor asociat la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland şi la Universitatea Case Western Reserve, în regiunea Afar, la câteva sute de kilometri nord-est de capitala etiopiană Addis Abeba. Noul tip de hominid este cunoscut doar prin intermediul unor fragmente de maxilar şi câtorva dinţi, care provin cel puţin de la doi indivizi.
Yohannes Haile-Selassie şi colegii lui consideră că morfologia acestor oseminte îl include pe noul hominid în grupul australopitecilor, dar permite definirea unei specii noi, care a fost denumită "deyiremeda", care însemnă "rudă apropiată" în limba afar.
Noua descoperire va complica şi mai mult arborele genealogic al hominizilor din acea epocă - pliocenul mijlociu. Savanţii o "cunoşteau" deja pe Lucy şi pe rudele acesteia, aparţinând speciei Australopithecus afarensis, descendenţi presupuşi din Australopithecus anamensis. Însă există şi Australopithecus bahrelghazali, descoperit de o echipă coordonată de cercetătorul francez Michel Brunet, în Ciad, în 1996. Supranumit "Abel" şi având o vechime de 3,6 milioane de ani, acea specie este cunoscută doar prin intermediul unui maxilar inferior parţial.
Există însă şi Kenyanthropus platyops, o altă specie, cunoscută prin intermediul unui craniu vechi de 3,4 milioane de ani, descoperit în 2001 în situl Lomekwi - la doar un kilometru de locul în care au fost descoperite, recent, cele mai vechi unelte din piatră cunoscute, create în urmă cu 3,3 milioane de ani.
Aceleiaşi epoci îi aparţine şi un picior descoperit tot în Etiopia, în 2012, de echipa cercetătorului Haile-Selassie, datând din urmă cu 3,4 milioane de ani. "Din păcate, aceste oseminte şi cele ale hominizilor Australopithecus deyiremeda, găsite în acelaşi sit, nu sunt asociate în mod clar", iar piciorul solitar nu şi-a găsit deocamdată proprietarul legitim.
Ramurile arborelui genealogic al oamenilor se încarcă, deci, cu regularitate, cu noi sosiţi, fără ca poziţia unora în raport cu a altora să fie bine delimitată. Lucy, pe care publicul larg o consideră adeseori o strămoaşă directă a omului modern - fapt contestat de cei mai mulţi dintre paleontologi - se vede "împinsă" şi mai mult de acest nou verişor al ei către o ramură moartă. "Indiferent de raporturile de atunci, acum avem o dovadă indiscutabilă a faptului că mai multe specii de hominizi au trăit în acelaşi moment în Africa de Est, cu o mare proximitate geografică între ele", a spus profesorul Haile-Selassie.
Cum poate fi explicată o astfel de diversitate în rândul unor animale foarte apropiate pe plan morfologic, într-un ecosistem comun? "O separaţie a nişelor ecologice, implicând o diversitate a preferinţelor alimentare, a strategiilor de căutare a hranei, a alegerii habitatului şi o deplasare a populaţiei ar fi probabil un factor-cheie", spune Fred Spoor, profesor la University College of London, într-un comentariu care însoţeşte articolul publicat în revista Nature.
Citește pe alephnews.ro: Interviul integral Macron – The Economist. Europa, arme nucleare și restabilirea ordinii mondiale: Cum vede Macron viitorul?
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Avertismentul sumbru şi profetic al lui Macron pentru Europa, o regiune în pericol de moarte: Se întâmplă mult mai rapid decât credem şi poate duce la o moarte mult mai brutală decât ne putem imagina
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Soția fotbalistului s-a urcat beată la volan și a făcut praf un Ferrari Portofino de 200.000 de euro!
PROSPORT.RO
Locul din România în care oamenii s-au întors în timp, în 1888. Cel mai ciudat fenomen din 2024 se desfășoară în județul Buzău
CANCAN.RO
Medicul Mihaela Bilic spune ce se întâmplă în organismul tău când mănânci drob de miel, de fapt
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe