- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- LONDRA, (31.08.2013, 16:10)
- Ana Obretin
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
STUDIU: De ce ţi se face rău în urma schimbării de fus orar
O moleculă din creier care reglează modul în care organismul percepe decalajul orar a fost descoperită de cercetătorii britanici, fapt care ar putea ajuta la punerea la punct a unui tratament pentru combaterea efectelor neplăcute ale acestui fenomen, informează lexpress.fr.
894 afișări
STUDIU: De ce ţi se face rău în urma schimbării de fus orar (Imagine: Shutterstock)
Cercetătorii de la Universitatea Oxford spun că oamenii care se simt rău în urma schimbărilor de fus orar păţesc acest lucru din cauza unei molecule din creier.
În studiul lor, publicat în revista Cell, aceştia spun că se pot pune la punct tratamente care ar permite "reducerea semnificativă" a efectelor perturbatoare ale decalajului orar.
Mai precis, aceste tratamente ar împiedica molecula "vinovată" din creier să îşi efectueze activitatea de reglare a percepţiei timpului şi luminii.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Cum s-au cunoscut Prințul și Prințesa de Wales? Kate Middleton s-a prefăcut că este iubita lui William înainte ca cei doi să formeze un cuplu
-
Hamas a publicat un videoclip în care apar doi ostatici din Gaza
-
Atentatul de la Moscova. A fost arestată a 12-a persoană
-
Sud coreenii de la Hanwha au pus ochii pe România. Programul vehiculelor de luptă a infanteriei, marea miză. Partea a II-a
Ceasul biologic determină ciclul veghe/ somn, influenţând şi senzaţia de foame, dispoziţia şi presiunea arterială. Lumina acţionează ca un buton de resetare, dar, în timpul călătoriilor în diverse zone ale lumii, ceasul biologic are nevoie de mai mult timp pentru a se regla. Astfel, din cauza decalajului orar, organismul se simte obosit, senzaţie care poate dura mai multe zile.
Echipa de cercetători britanici, al cărei studiu a fost finanţat de The Wellcome Trust, a analizat secţiuni ale ADN-ului care şi-ar putea modifica activitatea ca reacţie la influenţa luminii.
Cercetătorii au descoperit că un număr uriaş de gene erau activate în acest proces, însă proteina numită SIK1 era cea care acţiona ca o "frână", limitând efectele luminii.
Experimentele efectuate pe şoareci, care au avut ca scop limitarea activităţii SIK1, au arătat că organismul acestora se putea adapta foarte rapid dacă era supus unui decalaj orar de şase ore - o zi, faţă de şase zile în cazul şoarecilor care nu fuseseră supuşi experimentelor.
Citește pe alephnews.ro: STUDIU. Bărbații cărora le plac mașinile zgomotoase au o personalitate mai sadică
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Final de linie. Prima industrie care va fi ucisă de Inteligenţa Artificială. ”În cel mult un an, toate centrele vor dispărea”
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Povestea care a făcut ocolul lumii. Ce au găsit părinții în camera fiicei lor, în locul în care micuța susținea că se află „un monstru”
CANCAN.RO
Pensionarii vor primi banii înaintea Paștelui. Poșta Română a început distribuirea în avans a pensiilor
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe