Oficial SUA: Riscurile la adresa României ţin de zona geopolitică, nu neapărat de sistemul antirachetă. România va suplimenta bugetul apărării

Riscurile la adresa României ţin de zona geopolitică, respectiv poziţionarea în apropierea Rusiei, ci nu de instalarea elementelor antirachetă NATO, apreciază, într-un interviu acordat MEDIAFAX, Deborah Lee James, secretarul american al Forţelor Aeriene, referindu-se acţiunile ruse în Ucraina. Oficialul american mai susţine, totodată, că România va suplimenta bugetul apărării până la 2% din PIB în următorii ani, precizând că a primit asigurări în acest sens din partea oficialilor români şi că acest lucru va permite consolidarea capacităţilor militare.

1869 afișări
Imaginea articolului Oficial SUA: Riscurile la adresa României ţin de zona geopolitică, nu neapărat de sistemul antirachetă. România va suplimenta bugetul apărării

Oficial SUA: Riscurile la adresa României ţin de zona geopolitică, nu neapărat de sistemul antirachetă. România va suplimenta bugetul apărării (Imagine: Andreea Alexandru/Mediafax Foto)

Deborah Lee James a părut să excludă posibilitatea ca România să se expună unor riscuri suplimentare din cauza găzduirii sistemului antibalistic, explicând că ameninţările provin mai degrabă din zona geopolitică.

"Eu cred că cel mai mare risc pentru România este că se află într-o zonă dificilă. România este foarte aproape de Ucraina, spre exemplu, care a fost invadată, şi desigur că Rusia acumulează capacităţi militare în Crimeea", a declarat Deborah Lee James pentru MEDIAFAX.

"Acesta este încă un motiv pentru care este important să fim împreună ca o alianţă şi, categoric, Statele Unite au asumat un angajament foarte mare nu doar în favoarea Alianţei Nord-Atlantice, ci şi în relaţia cu România", a subliniat oficialul american.

Preşedintele Vladimir Putin a avertizat recent că Rusia va consolida capacităţile nucleare strategice ca reacţie la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalaţie antibalistică. "Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităţilor forţelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalaţii antibalistice. În ultimii trei ani, companiile militare ruse au dezvoltat şi au testat cu succes mai multe sisteme avansate capabile să îndeplinească sarcini într-un mediu antibalistic evoluat. Forţele armate ruse au început să primească aceste sisteme de anul acesta", a declarat Vladimir Putin săptămâna trecută.

Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza ameninţările balistice din partea Iranului şi Coreei de Nord ascund adevăratele intenţii ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. "Adevăratul scop este neutralizarea potenţialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei şi al aliaţilor ei", a subliniat Vladimir Putin.

La sfârşitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenţia că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o ameninţare la adresa capacităţilor nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse şi evocând un scenariu "foarte periculos". Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF), cerând României şi SUA să conştientizeze "responsabilitatea" montării acestor sisteme şi să renunţe la plan "cât nu este prea târziu". Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. - Aegis, conform terminologiei NATO) "riscă să devină o provocare gravă la adresa securităţii internaţionale", declara recent Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. "Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forţelor nucleare intermediare", a acuzat oficialul rus. "Statele Unite şi România trebuie să înţeleagă amploarea reală a responsabilităţii acestui sistem şi să îşi dea seama că pot renunţa la acest plan cât nu este prea târziu", adăuga Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România şi Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie şi lungă de acţiune - sisteme interzise prin Tratatul forţelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulţumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacţie la acuzaţiile Moscovei, Preşedinţia Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forţelor nucleare intermediare (INF). Statele Unite şi NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara ameninţări provenind din ţări care nu se conformează reglementărilor internaţionale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunţat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă. Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui "scut antirachetă" NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) şi în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Deborah Lee James: România va suplimenta bugetul apărării, pentru consolidarea capacităţilor militare

"Unul dintre subiectele abordate cu oficialii români a fost angajamentul puternic al României de a atinge în timp nivelul de 2% din PIB alocat bugetului apărării. Acesta, desigur, este un angajament faţă de NATO, iar România este în fruntea listei partenerilor care vor atinge acest nivel. Cred că acesta este un bun nivel care trebuie atins şi am fost foarte fericită să aud acum că România va atinge acest nivel (al bugetului apărării – n.red.) în următorii câţiva ani", a declarat, pentru MEDIAFAX, Deborah Lee James, aflată în vizită la Bucureşti.

"Ştiu că România se concentrează foarte mult pe îmbunătăţirea echipamentelor militare, pe achiziţionarea avioanelor F-16, care vor fi o suplimentare excelentă a capacităţilor militare; în plus, există şi alte cerinţe şi alte subiecte de interes pentru viitor. Aceste lucruri sunt parte a ceea ce va deveni posibil prin aducerea bugetului apărării la nivelul de 2%, urmând să permită României să îşi consolideze capacităţile militare", a adăugat oficialul american.

În cursul vizitei în România, Deborah Lee James, secretarul american al Forţelor Aeriene, s-a întâlnit cu Valeriu Nicuţ, secretar de Stat în Ministerul Apărării, cu şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae-Ionel Ciucă, şi cu general-maior Laurian Anastasof, şeful Statului Major al Forţelor Aeriene, a precizat Ambasada Statelor Unite.

La începutul anului, Comisia Europeană a respins solicitarea României de a suplimenta bugetul în domeniul apărării cu 0,3% din PIB, echivalentul a 2,1 miliarde lei (circa 500 de milioane de euro), alocările din acest an fiind de 1,4% din PIB. Liderii partidelor politice şi preşedintele Klaus Iohannis au semnat în ianuarie 2015 un acord politic care prevede ca, începând din 2017, apărarea să primească cel puţin 2% din PIB timp de zece ani. Din bugetul total al Ministerului Apărării, de aproximativ nouă milliarde lei, circa trei miliarde lei sunt alocate Forţelor Terestre, 2,7 miliarde lei Forţelor Aeriene şi 1,1 miliarde lei Forţelor Navale.

 

Răspunde pe site-urile Aleph News, Mediafax, Ziarul Financiar și pe paginile noastre de social media - ȘTIU și Aleph News. Vezi răspunsul la Știu, de la ora 19.55, Aleph News.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici