- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- WASHINGTON, (26.09.2014, 21:24)
- Bogdan Enache
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
STUDIU: Teoria dezvoltării uneltelor de piatră în preistorie, pusă sub semnul întrebării
Tehnica cioplirii de arme de vânătoare în timpul epocii de piatră a fost pusă la punct în mai multe regiunii ale globului, potrivit unui studiu publicat joi, care contrazice teoria larg acceptată până acum potrivit căreia această tehnică a apărut şi s-a răspândit din Africa.
1310 afișări
STUDIU: Teoria dezvoltării uneltelor de piatră în preistorie, pusă sub semnul întrebării (Imagine: Mediafax Foto/AFP)
"Graţie datării precise a unui sit arheologic din Armenia, avem pentru prima dată o dovadă solidă că dezvoltările importante ale inovaţiilor umane au avut loc în mod independent în rândul unor grupuri populaţionale diferite de pe glob" a declarat profesorul Simon Blockley, unul dintre autorii studiului publicat în revista americană Science.
Cercetarea, efectuată împreună cu Alison Macleod de la departamentul de geografie al Universităţii Royal Holloway din Londra, a fost posibilă graţie descoperirilor realizate în cadrul sitului arheologic de la Nor Geghi din Armenia.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Statele Unite cer Qatarului să expulzeze conducerea politică a Hamas, dacă refuză încetarea focului
-
Mesajul socialiştilor europeni faţă de conservatorii Ursulei von der Leyen: Nu lucraţi cu extrema dreaptă
-
Un avion de vânătoare cu inteligenţă artificială ţine pasul cu un pilot uman
-
Alegeri locale în Marea Britanie: Sadiq Khan obţine un al treilea mandat de primar al Londrei
"Descoperirea a mii de vestigii păstrate în cadrul acestui sit arheologic unic face lumină asupra manierei în care uneltele din epoca de piatră s-au dezvoltat în timpul unei perioade marcate de profunde schimbări biologice şi de comportament ale oamenilor", a spus profesorul Blockley.
Noul studiu pune în discuţie originea tehnicii numite Levallois potrivit căreia bucăţi ascuţite şi mici de piatră şi lame din acelaşi material erau folosite de omul din epoca paleolitică pentru a construi arme de vânătoare.
Cei mai mulţi experţi considerau, până în prezent, că această tehnică a fost inventată în Africa şi apoi s-a răspândit pe tot globul, mai ales în regiunea eurasiatică, pe măsură ce populaţiile umane au migrat.
Vestigiile aduse la lumină în Armenia arată, însă, că acest tip de unelte exista deja acum 325.000 - 335.000 de ani, ceea ce sugerează că populaţiile locale au folosit tehnica Lavallois de prelucrare a silexului (rocă foarte dură, de culoare cenuşie, galbenă sau brună, n.r.) într-o manieră mai simplă, numită bi-faţetare, care presupunea cioplirea unei bucăţi de rocă pe două laturi pentru obţinerea unor margini tăioase.
"Gupul de oameni care locuia în acest sit acum 325.000 de ani a fost mult mai inventiv decât credeam, folosind tehnici diferite pentru obţinerea de unelte foarte importante pentru aceşti oameni presitorici care trăiau din vânătoare şi cules de fructe", a explicat Simon Blockley.
Cu toate acestea, tehnica Levallois era mult mai inovatoare în ceea ce priveşte producerea de unelte din piatră, potrivit arheologilor. Aşchiile de piatră rezultate în urma acelui proces nu erau considerate deşeuri, ci erau special produse pentru a avea anumite forme şi mărimi, necesare construirii de arme şi unelte mici şi uşor de cărat.
Tehnica mai primitivă a bi-faţetării presupunea cioplirea mai puţin precisă a unor pietre de dimensiuni mai mari pentru a produce margini tăioase care erau apoi folosite pe post de lamă de topor.
Paleoliticul, prima epocă istorică a omenirii, a debutat cu apariţia primei specii din genul Homo, Homo habilis, acum circa trei milioane de ani şi s-a terminat acum 12.000 de ani, la finalul erei geologice numite pleistocen (perioada ultimei mari glaciaţiuni, n.r.), odată cu dezvoltarea civilizaţiei. Specia noastră, Homo sapiens, a apărut în urmă cu 200.000 de ani.
Citește pe alephnews.ro: STUDIU. Giulgiul din Torino, în care a fost înfășurat Mântuitorul, este autentic și are 2000 de ani
Citește pe www.zf.ro: Avertismentul sumbru şi profetic al lui Macron pentru Europa, o regiune în pericol de moarte: Se întâmplă mult mai rapid decât credem şi poate duce la o moarte mult mai brutală decât ne putem imagina
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Avertismentul sumbru şi profetic al lui Macron pentru Europa, o regiune în pericol de moarte: Se întâmplă mult mai rapid decât credem şi poate duce la o moarte mult mai brutală decât ne putem imagina
Cum a reuşit o tânără să construiască o afacere cu care face milioane de dolari şi unde lucrează doar trei ore pe săptămână cu mai puţini bani de cât dau unii pe o pereche de pantofi
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
Scandalul care a distrus-o pe faimoasa jucătoare de tenis: tatăl ei, acuzat că a avut o relație extraconjugală și că are un copil cu un manechin!
PROSPORT.RO
Anunţ trist despre Florin Piersic, direct din spital, de Paşte! Din păcate, nu se pune problema de externare...
CANCAN.RO
Stațiunea unică în România, de care puțini turiști știu. Aici se găsește „cel mai bine păstrat secret din Apuseni
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 22:40
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 801. Rusia protestează faţă de declaraţiile făcute de Macron şi de Cameron: escaladare directă / Ucraina a lansat ghidul pentru Olimpiadă: sportivii nu au voie să dea mâna cu ruşii / Rusia acuză Marea Britanie de „implicare directă din ce în ce mai mare” în război
-
ieri, 21:50
Un avion de vânătoare cu inteligenţă artificială ţine pasul cu un pilot uman