OSCE: Mass-media au oferit electoratului român un spectru larg de informaţii şi opinii politice

"În România, libertatea de exprimare şi libertatea mass-media sunt consfinţite prin Constituţie şi sunt în general respectate. România are un peisaj mediatic dinamic şi diversificat, care include difuzori publici şi privaţi şi o gamă variată de publicaţii. Luate ca întreg, mass-media au oferit electoratului un spectru larg de informaţii şi opinii politice, care au permis alegătorilor să compare candidaţii şi platformele acestora şi să facă o alegere în cunoştinţă de cauză în ziua alegerilor", se arată în raportul misiunii OSCE.

Totodată, raportul notează că România beneficiază de o Lege electorală, care "conţine reguli clare pentru acoperirea egală a activităţilor de campanie în emisiunile de ştiri şi pentru oportunităţi de campanie identice şi gratuite pentru toţi candidaţii în media audiovizuale publice şi private".

Dar, pe de altă parte, arată OSCE, "în practică, prevederile legate de acoperirea egală a activităţilor candidaţilor s-au dovedit dificil de implementat din cauză că unii candidaţi au beneficiat de acoperire în emisiuni de ştiri în timpul îndeplinirii îndatoririlor lor oficiale, dar şi din cauza nivelurilor diferite de activităţi de campanie ale fiecărui candidat".

Pe de altă parte, conform raportului, Antena 3 a fost cel mai frecvent sancţionat post privat de televiziune de către Consiliului Naţional al Audiovizualului (CNA). Organismul a sancţionat mai mulţi difuzori privaţi pentru încălcări minore ale legii, în special cu privire la acoperirea egală a campaniei candidaţilor în cadrul emisiunilor de ştiri.

Conform OSCE, pe parcursul celor trei săptămâni de dinaintea primului tur de scrutin, TVR 1, principalul canal al Televiziunii Române, "a acordat tuturor candidaţilor acces egal la timpi de antenă gratuiţi în emisiunile sale dedicate alegerilor".

"Au fost difuzate zilnic programe speciale pentru alegeri, la ore de maximă audienţă, şi toţi candidaţii au avut ocazia de a se adresa alegătorilor. Formatul programelor, în care candidaţii au fost intervievaţi de jurnalişti, le-a permis candidaţilor să-şi prezinte viziunea şi opinia cu privire la principalele subiecte ale campaniei. Totuşi, acoperirea campaniei în emisiunile obişnuite de ştiri de la TVR 1 a fost limitată. TVR 1 a dedicat 26% din ştirile politice şi electorale difuzate la ore de maximă audienţă preşedintelui (Traian Băsescu, n.r.), dintre care 67% pe ton neutru, şi deseori în legătură cu activităţile instituţionale ale acestuia. Alţi candidaţi au beneficiat de o acoperire marginală. 19% din ştiri, pe un ton mai ales neutru şi pozitiv, au fost consacrate încercărilor d-lui Croitoru şi ale d-lui Negoiţă de a forma un nou Guvern", mai notează raportul OSCE.

În ceea ce priveşte ştirile difuzate la ore de maximă audienţă de postul privat Pro TV, acestea au descris un model similar, Preşedintelui în exerciţiu acordându-i-se 21% (aproape în întregime pe un ton neutru) dintr-o acoperire foarte restrânsă a ştirilor politice, în timp ce restul au fost dedicate în principal unor personaje politice care nu erau candidaţi.

OSCE notează că postul privat Prima TV a avut o abordare asemănătoare, "dar a consacrat mai mult timp altor candidaţi în cadrul ştirilor difuzate la orele de maximă audienţă: a acordat 22% din timp preşedintelui Băsescu, 10% - d-lui Geoană şi 5% - d-lui Antonescu, tonul acestor ştiri fiind în general echilibrat".

"Realitatea TV a asigurat o acoperire semnificativ mai mare alegerilor, atât în emisiunile de ştiri, cât şi în cadrul altor programe de informare. În ştirile difuzate la ore de maximă audienţă, Realitatea TV a dedicat preşedintelui în exerciţiu 39% din durata ştirilor politice (din care 56% pe un ton negativ), 12% d-lui Geoană (53% pozitiv) şi 9% d-lui Antonescu (41% pozitiv). O tendinţă similară, deşi mai accentuată, a fost observată în ştirile difuzate la ore de maximă audienţă de televiziunea privată Antena 1, unde preşedintele Băsescu a beneficiat de 59% din acoperire, din care 72% pe un ton negativ", mai scrie OSCE.

Raportul OSCE vorbeşte şi despre dezbaterile televizate din ultima săptămână de campanie.

Prima dintre acestea - care a avut loc pe 14 noiembrie, la Cluj Napoca, între Traian Băsescu şi Crin Antonescu - a fost transmisă în direct de Antena 3 şi Realitatea TV. "Pe data de 18 noiembrie, televiziunea publică a organizat o dezbatere cu numai patru candidaţi, ceilalţi candidaţi nereuşind să ajungă la un consens cu privire la formatul unei dezbateri ulterioare, între candidaţii cel mai bine cotaţi în sondajele de opinie, care fusese programată pentru aceeaşi zi", mai arată raportul.

De asemeneea, OSCE notează că dezbaterea finală între trei candidaţi, Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, care a avut loc pe 20 noiembrie, a fost difuzată în direct de principalele reţele de mass-media, inclusiv de televiziunea publică, şi de o serie de canale mass-media mai mici, "ajungând astfel la o audienţă extinsă".

"Unii candidaţi au protestat în mod public faţă de faptul că nu li s-a permis să participe la această dezbatere şi la una dintre celelalte; însă nici una dintre dezbateri nu a fost organizată de mass-media, ci de o universitate şi, respectiv, de o organizaţie neguvernamentală (ONG) care activează în domeniul politicilor publice", mai notează raportul OSCE.

În ceea ce priveşte ziarele monitorizate, OSCE arată că Jurnalul Naţional a acordat lui Traian Băsescu 83% din spaţiul total dedicat candidaţilor (din care 77% cu conţinut negativ în ceea ce priveşte tonul), Cotidianul i-a alocat 74% (83% pe un ton negativ), iar Gândul i-a acordat 62% (59% pe un ton negativ). România Liberă şi Evenimentul zilei, în schimb, au oferit o acoperire mai echilibrată a candidaţilor, atât în ceea ce priveşte spaţiul dedicat candidaţilor, cât şi tonul acoperirii, scrie raportul.

De asemenea, potrivit raportului OSCE, în cursul campaniei au fost expuse panouri şi bannere care conţineau atacuri la adresa preşedintelui în exerciţiu, fără a se indica sursa responsabilă pentru conţinut (fapt ce încalcă articolul 29 al Legii privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale).

"În câteva zile, pe unele dintre aceste panouri au fost puse autocolante mari al căror conţinut acuza de corupţie guvernările anterioare conduse de PSD. Astfel de materiale de campanie neatribuite care atacau PSD au apărut şi în unele ziare; redacţia unuia dintre aceste ziare a declarat Misiunii OSCE/ODIHR că aceste materiale au fost publicate de PDL", se arată în raportul OSCE.