COMENTARIU Marius Oprea / Fraţii şi surorile Tate: în aroganţe şi prostii sîntem egali, fraţi şi surori, nu e nicio inechi-Tate

Abia acum s-a aflat, după ”autosesizarea” Poliţiei din Sectorul 2 că la ”un club de fiţe” din partea de nord a Capitalei (care a fost identificat de unii dintre comentatorii clipului video care circulă pe internet de la petrecerea respectivă), că o agapă de 8 martie s-a transformat într-un adevărat show pornografic, susţinut în faţa unei săli înţesate de doamne şi domnişoare. Măcar, în aceleaşi vremuri comuniste erau de pomină petrecerile femeilor de la întreprinderi, care ”confiscau” în grupuri restaurantele din oraş, de unde bărbaţii consumatori erau excluşi, iar seara străzile erau pline de femei mai mult decît bine dispuse, încercînd să ajungă acasă. Era ”ziua lor”. ”Ziua lor” din zilele noastre exhibă, de cînd cu agresivitatea feminismului, mai mult decît ”egalitatea între sexe”. E vorba de afişarea unei aroganţe, de o tuşă groasă de superioritate, în exhibarea unor instincte pe care le avem de cînd cu coborîrea din pom, dar pe care civilizaţia creştină ne-a învăţat că trebuie să le reprimăm. Povestea mărului din grădina Edenului a devenit una a concurenţei în destrăbălare între un Adam de culoare şi o sală de Eve bine dispuse, admirîndu-i ce ar fi trebuit ascuns sub frunză.

Partea în care s-a ajuns ca o asemenea întîmplare să fie investigată penal, pentru ”pornografie în public” nu e clar dacă-l incriminează doar pe domnul care şi-a exhibat organul cu care a fost înzestrat de la o natură generoasă şi pe organizatorii de la club al acestui show, ci şi pe doamnele şi domnişoarele din sală, care au plătit, s-au înghesuit şi s-au isterizat să îl vadă. Partea în care aceleaşi doamne şi domnişoare, despre care aflăm că, bineînţeles sînt cele cu bani din ”lumea politicii şi a business-ului” s-au dat în stambă, probabil că va lipsi din procesele verbale. Care să fie vina lor? Aroganţa şi prostia nu sînt penale.

Aroganţa şi prostia, aşa cum le-am văzut pe micile ecrane pe tot parcursul scandalului cu fraţii Tate nu sînt numai apanajul bărbaţilor, într-o lume a bărbaţilor, în care bărbaţii exploatează sexual şi emoţional femeile. Ci şi în lumea femeilor, care comit acelaşi lucru. Măcar o dată pe an, şi-ar fi bine. Dar, dacă ne uităm la prostiile din guriţele botoxate ale tuturor ”divelor”, exhibate în spaţiul virtual şi preluate nu odată de media, pentru că ”fac rating”, deşi în cazul acestora prostia e direct proporţională cu cantitatea de silicon din rotunjimile deja artificiale ale trupului, ei bine, acest ”abuz emoţional” e deja o prezenţă cotidiană.

 E de cînd lumea o limită a decenţei, pe care tipul de comportament de care am vrobit mai sus o încalcă. Dar e lesne de observat că, cu cît cade perdeaua mai jos, cu atît creşte numărul de vizualizări. Asistăm la o trivializare a lumii, direct proproţională cu creşterea aceesului la canalele de comunicare. Cu cît dezvăluirea divei e mai picantă, cu atît are şanse mai mari să ajungă ”ştire de top”. Ştiri care, îndeobşte, au în rolul central, de promotoare, pe ”surorile Tate”. Acele doamne şi domnişoare din sala unde a avut loc show-ul menţionat, cît şi toată cantitatea de dive care se înghesuie pe facebook şi micile ecrane şi monopolizează orice eveniment, bat oricînd ştirile despre războiul din Ucraina sau despre cîte un vas cu imigranţi, scufundat în Mediterana, anulează şi fac superfluă orice discuţie despre ”egalitatea între sexe” şi toate eforturile feminismului. Vor şi femeile să fie Fraţii Tate? Se pare că sînt – şi într-un număr mai mare decît doi.    

Problema şi discuţia nu mai e demult una despre inechi-Tate. De fapt, prostia şi aroganţa s-au împărţit, de cînd lumea, într-un mod foarte echitabil între bărbaţi şi femei.