- Home
- Social
- (01.02.2018, 10:21)
- Nelu Barbu ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Răspunderea magistraţilor s-a oprit la Curtea Constituţională. Lista completă a excepţiilor admise de CCR în cazul statutului judecătorilor şi procurorilor
Cea mai importantă modificare din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor declarată neconstituţională de magistraţii CCR se referă la răspunderea magistraţilor. Judecătorii CCR au decis că obligativitatea statului de a se îndrepta în justiţie împotriva unui magistrat care a luat o hotărâre cu „rea-credinţă" sau „gravă neglijenţă" este neconstituţională, admiţând excepţiile ridicate de ÎCCJ.
2653 afișări
Răspunderea magistraţilor s-a oprit la Curtea Constituţională. Lista completă a excepţiilor admise de CCR în cazul statutului procurorilor şi judecătorilor
udecătorii CCR au decis, pe 30 ianuarie, că mai multe articole ale actului normativ de modificare a Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt neconstituţionale şi au admis obiecţiile formulate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite şi, respectiv, de un număr de 56 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.
Punctul 156 cu referire la art.96 alin.(3)-(5) şi (8) - răspunderea magistraţilor
Una dintre cele mai importante modificări ale legii propuse de majoritatea PSD-ALDE se referă la articolul care stabileşte răspunderea magistraţilor „pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare" (art.96 din L303/2004).
Modificările propuse de Parlament acestui articol se referă la răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă şi gravă neglijenţă, în sensul că împotriva acestora statul este obligat să se îndrepte prin Ministerul Finanţelor, în Justiţie, pentru recuperarea prejudiciului care a fost plătit de statul român justiţiabilului care a avut de suferit de pe urma deciziei greşite a magistratului.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Prințul Harry se va întoarce în Marea Britanie luna viitoare. Care este motivul vizitei ducelui de Sussex
-
Delegaţie Hamas, aşteptată luni la Cairo pentru discuţii privind încetarea focului în Gaza
-
Biden a discutat duminică cu Netanyahu
-
Prinţul Paul al României prins în Malta. Proceduri de extrădare în curs
Excepţia a fost invocată de ÎCCJ care menţionează că în legislaţia actuală, atât Constituţia României, cât şi alte acte normative, inspirate de doctrina internaţională, reglementează clar modul în care sunt îndreptate erorile judiciare. Faptul că în sarcina magistratului intră o răspundere materială, „excede graniţele" trasate de art. 52 din Constituţie, se arată în sesizarea ÎCCJ.
De asemenea, a susţinut ICCJ, faptul că modificările instituie obligativitatea statului de a se întoarce împotriva magistratului este considerat neconstituţional, pentru că acţiunea ar genera o „culpabilitate automată" pentru magistratul care a dat o sentinţă dovedită greşită, eliminând, astfel, prezumţia de nevinovăţie.
În plus, este invocată şi neclaritatea unor termeni din acest articol care, în practică, pot genera probleme de interpretare. Inclusiv faptul că acţiunea îndreptată împotriva magistratului care a dat sentinţa greşită va fi analizată de Curţile de Apel este considerată neconstituţională de către judecătorii ÎCCJ, care mai menţionează la capitolul probleme şi faptul că din procedura disciplinară este eliminat Consiliul Superior al Magistraturii, lucru prevăzut expres de Constituţie.
Lista completă a excepţiilor de neconstituţionalitate admise de CCR
1. pct.7 cu referire la art.5 alin.(1)
Excepţia a fost ridicată de ÎCCJ care a semnalat faptul că formularea „judecătorii şi procurorii sunt obligaţi să se abţină de la orice activitate legată de actul de justiţie în cazuri în care presupun existenţa unui conflict de interese” este prea laxă şi nu dă ocazia magistratului să îşi îndrepte comportamentul care l-ar putea pune în ipostaza respectivă.
2. pct.9 cu referire la art.7 alin.(5) sintagmele „comisiile speciale parlamentare pentru controlul activităţilor serviciilor de informaţii” şi „informare conformă” şi alin.(7) sintagma „precum şi procedurile judiciare”
Includerea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activităţii serviciilor de informaţii în rândul organelor abilitate să verifice veridicitatea datelor din declaraţiile date de magistraţi în legătură cu apartenenţa la un serviciu de informaţii, nu respectă principiul separării puterilor în stat, a susţinut Curtea Supremă. Cu alte cuvine, Parlamentul nu poate controla Justiţia şi nu poate verifica magistraţi. De asemenea, s-a constat că expresia „Rezultatul verificării efective are valoare de informare conformă” este extrem de ambiguă, fiind pentru prima dată folosită în legislaţia românească, fără să fie explicată.
3. pct.87 cu referire la art.53 alin.(1), (2), (7) şi (8)
Se referă la limitarea modului în care Preşedintele României face numirile şi revocările preşedintelui şi vicepreşedintelui ÎCCJ. Excepţia a fost ridicată de PNL care a invocat o altă decizie a CCR , anume, decizia CCR nr. 375/2005, prin care s-a stabilit că e dreptul preşedintelui exclusiv de a face aceste numiri, fapt prevăzut expres în Constituţia României, la art. 94, lit. c)
4. pct.97 cu referire la art.58 alin.(1)
Modificarea prin care CSM „dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite” şi „precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale, la solicitarea Ministerului Justiţiei” este considerată neconstituţională. Excepţia a fost ridicată de PNL care a argumentat neclaritatea textului (ce înseamnă orice funcţie - n.r.), în condiţiile în care legislaţia enumeră în mod expres ce funcţii pot ocupa procurorii şi judecătorii.
5. pct.109 cu referire la art.62 alin.(3) sintagma „nu îi sunt aplicabile dispoziţiile referitoare la interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute la art.5 şi art.8” prin raportare la art.62 alin.1 indice 3”
Se referă la magistraţii care au fost suspendaţi din funcţie după ce au fost trimişi în judecată după procedura judecăţii în cameră preliminară sau la cei care au fost puşi sub control judiciar pentru comiterea unei infracţiuni şi le-a fost, totodată, interzis dreptul de a exercita profesia. Potrivit modificărilor, aceşti magistraţi nu ar mai fi intrat sub incidenţa articolelelor care fac referire la interdicţiile generale aplicabile magistraţilor, lucru pe care judecătorii CCR îl consideră neconstituţional. Cu alte cuvinte, modificările i-ar fi permis unui judecător trimis în judecată pentru comiterea unei infracţiunii să aibă mai multe drepturi decât un magistrat fără probleme penale. De exemplu, să îşi deschidă o afacere.
6. pct.112 cu referire la art.62 indice 2 şi art.62 indice 4
Magistraţii CCR au decis că judecătorii şi procurorii nu pot fi membri ai Guvernului în condiţiile propuse de modificările legii. Excepţia a fost ridicată de PNL care a criticat atât ipostaza în care este pus CSM care poate doar să “ia act” de această decizie, cât şi prevederea potrivit căreia, pe toată perioada numirii, magistratului nu i se mai aplică interdicţiile şi incompatibilităţile general aplicabile. De asemenea, neconstituţională este considerată şi posibilitatea „suspendării voluntare” a magistratului pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă 3, decizie pe care CSM este chemat „să o constate" în termen de maximum 15 zile.
7. pct.134 cu referire la art.73 alin.(2)
Articolul se referă tot la suspendarea la cerere a magistratului, dar pentru o altă perioadă de timp faţă de art. 62 (2 ani, faţă de 3 ani). Faptul că două articole fac referire la acelaşi lucru creează neclaritate. Excepţia a fost ridicată de ÎCCJ
8. pct.143 cu referire la art.82 alin.(2) sintagma „funcţia de ministru al justiţiei”, pct.144 cu referire la art.82 alin.(2 indice 1) şi (2 indice 2), pct.146 cu referire la art.82 alin.(5 indice 1) şi (5 indice 2) şi pct.153 cu referire la art.851 sintagma „funcţia de ministru al justiţiei”
Toate aceste articole se referă la calculul vechimii în muncă a magistraţilor şi a celor care au îndeplinit funcţii asimilate, care ies la pensie, în enumerare fiind cuprinsă şi pensionarea celor care au îndeplinit „funcţia de ministru al Justiţiei”, precum şi la instituirea interzicerii cumulării pensiei cu salariul pentru magistraţii care nu au împlinit încă 65 de ani. Excepţia a fost ridicată de ÎCCJ care consideră că este discriminatoriu pentru că, de exemplu, un magistrat care a trecut de vârsta de 65 de ani ar putea încasa şi pensie şi salariu faţă de unul care are sub 65 de ani şi care nu are voie. Pe de altă parte, se îngrădeşte dreptul la muncă pentru persoanele care încă nu au implinit vârsta de 65 de ani, dar au ieşit la pensie pentru că au îndeplinit condiţiile.
9. pct.157 cu referire la art.99 lit.r)
Prevederea care face referire la obligativitatea magistratului de a motiva hotărâri sau a depune acte în anumite termene se suprapune cu cea prevăzută la lit. h) a aceluiaşi articol. Excepţie ridicată de ÎCCJ
10. pct.163 cu referire la art.109 alin.(1) teza întâi şi art.114
Articolele fac referire la aplicabilitatea legii şi s-a considerat că modul în care sunt formulate se suprapun cu alte prevederi din legislaţie
Citeşte şi: Omul de afaceri Ioan Bene, condamnat la închisoare în dosarul Uioreanu, dat în urmărire, ar fi plecat în concediu
Citeşte şi: Accident feroviar în Mehedinţi: Patru vagoane care transportau MOTORINĂ au deraiat/ Circulaţia este BLOCATĂ în zona Balota
Citeşte şi: BREAKING: Parchetul General anunţă că nu s-a deschis dosar după declaraţiile lui Dragnea referitoare la şeful SPP. Anterior, Manda evoca posibilitatea înfiinţării unei comisii de anchetă parlamentară privind serviciul de pază
Citeşte şi: BREAKING: Curtea Supremă elimină declaraţiile lui Dinu Pescariu şi Claudiu Florică din dosarul Microsoft III şi cere DNA să decidă dacă menţine TRIMITEREA în judecată
Citeşte şi: CCR a declarat NECONSTITUŢIONALE mai multe articole din legile justiţiei modificate de coaliţia PSD-ALDE. Instituţia cere redefinirea erorii judiciare şi a relei credinţe din statutul magistraţilor
Citește pe alephnews.ro: Are Europa nevoie de arme nucleare? Macron e gata „să deschidă o dezbatere” privind apărarea solului european
Citește pe www.zf.ro: Revoluţia Inteligenţei Artificiale a început: Pregătiţi-vă să vă salutaţi noii colegi de muncă roboţi. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţa muncii
Citește pe www.zf.ro: S-a terminat cu mersul obligatoriu la birou. ”Absolut toţi angajaţii vor să vină la birou când vor ei şi să lucreze de unde vor ei”
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Revoluţia Inteligenţei Artificiale a început: Pregătiţi-vă să vă salutaţi noii colegi de muncă roboţi. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţa muncii
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
BOMBĂ la Survivor! Cum a TRIŞAT Iancu Sterp cu ajutorul fratelui său! Descalificat înainte de finală?!
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 23:15
CFR Cluj învinge cu 2-1 Sepsi OSK, în prelungiri, şi trece pe locul 2
-
ieri, 23:03
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 795. Armata ucraineană a doborât nouă drone, ruşii au interceptat 17 drone / Doi ucraineni ucişi în Germania, un suspect rus a fost reţinut / Moscova ameninţă Occidentul cu un răspuns sever dacă îi sunt atinse activele