Românii, apreciaţi de angajatorii străini pentru pregătire şi salariile mici acceptate - raport

Raportul "Cine se teme de extinderea din 2007 a Uniunii Europene?", privind impactul aderării Bulgariei şi României la UE în ceea ce priveşte libera circulaţie a persoanelor, elaborat de European Citizen Action Service (ECAS), a fost publicat, marţi, de Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) şi arată că tot mai multe femei doresc să emigreze, fenomen ilustrat de faptul că raportul bărbaţi-femei ajunge acum la 45/55 la sută.

Potrivit raportului întocmit la Bruxelles, emigraţia românilor a crescut semnificativ începând cu anul 1990, după ce cetăţenii români au putut deţine din nou un paşaport, iar în ultimii 16 ani, pot fi identificate trei perioade distincte ale emigraţiei.

Prima perioadă, identificată de ECAS, este între 1990-1995, când rata emigraţiei în scop de muncă a fost de 3 la sută, iar destinaţiile principale au fost Israel, Turcia, Italia, Ungaria şi Germania. Cea de-a doua perioadă este cea din perioada 1996-2002, rata emigraţiei în scop de muncă crescând până la 7 la sută, iar destinaţiile favorite s-au schimbat, respectiv Canada, Italia, Spania. Totodată, în această perioadă emigrarea determinată de considerente etnice (în Israel, Ungaria şi Germania) a fost înlocuită gradual de emigraţia economică. Ultima perioadă identificată în raport începe din anul 2002, când vizele Schengen au fost ridicate, iar migranţii s-au îndreptat în special spre Italia şi Spania, rata emigraţiei în scop de muncă crescând până la 28 la sută.

"În principal, au fost ocupate locuri de muncă necalificată, din construcţii, sectorul domestic (îngrijitoare, menajere etc.) şi cel agricol. Potrivit estimărilor, în prezent muncesc în străinătate mai mult de 2,5 milioane de români, în timp ce rata şomajului era, în iulie 2007, de 6,9 la sută. Remisiile din partea emigranţilor au fost de 3,6 miliarde euro în 2005 (în creştere faţă de 2004, când au fost 2,8 miliarde euro), iar emigranţii care s-au întors în ţară au schimbat în lei mai mult de 8,9 miliarde euro în anul 2005", se arată în raport.

Documentul publicat de ANOFM arată că şi piaţa muncii din România resimte lipsa forţei de muncă, plecată în străinătate, organizaţiile angajatorilor din construcţii raportând un deficit de 300.000 de lucrători, care reprezintă jumătate din forţa de muncă necesară.

"Profilul emigrantului s-a schimbat de-a lungul timpului. Au predominat bărbaţii între 18-59 ani, absolvenţi de şcoli de meserii sau liceu, provenind din zonele rurale; mai târziu, femeile, atât din mediul rural (cu vârste între 30-59 ani), cât şi din cel urban (între 18-29 ani) au început să emigreze şi să îşi găsească locuri de muncă în sectorul domestic", se mai arată în raport.

Serviciile de îngrijire a persoanelor şi cele sociale, construcţiile şi agricultura au fost principalele domenii de activitate, în care românii se angajează, identificate în studiu.

Potrivit raportului ECAS, cel mai important factor determinant pentru emigranţi este dorinţa de a-şi asigura o bunăstare economică pentru ei şi familiile lor, însă, de cele mai multe ori, mutarea afectează relaţiile de familie.

"Un studiu al Centrului pentru Studii de Politici Europene a arătat că aceşti migranţi, care nu au putut să-şi regularizeze situaţia din străinătate, nu s-au putut întoarce în România foarte des, motiv pentru care rata divorţurilor a crescut, iar cea a naşterilor a scăzut", potrivit raportului citat.

Un alt pericol al emigraţiei, identificat de autorii raportului, este fenomenul denumit «generaţia singur acasă», reprezentat de copii lucrătorilor migranţi care au rămas în ţară, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie raportând că numai în Moldova sunt aproximativ 20.000 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, 20 la sută dintre aceştia având ambii părinţi plecaţi din ţară.

"Ca o remarcă generală, precizăm că lucrătorii români sunt foarte apreciaţi în străinătate: ei ocupă locul I pe lista celor mai buni angajaţi, sunt consideraţi de angajatori ca fiind foarte bine pregătiţi, competenţi şi dispuşi să lucreze ore suplimentare pentru salarii modeste", se mai arată în raport.

Statele membre care au decis să acorde acces liber pe piaţa muncii pentru lucrătorii din Bulgaria şi România sunt: Cipru, Cehia, Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Slovenia, Suedia, iar statele care au restricţionat total sau parţial accesul pe piaţa muncii sunt: Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Olanda, Luxemburg, Malta, Portugalia, Spania şi Marea Britanie.