- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- PARIS, (25.06.2012, 16:27)
- Valentin Vidu ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Oraşele New York şi Boston ameninţate de modificările climatice. Ce riscuri există
Nivelul oceanului în dreptul unei porţiuni a coastei atlantice a Statelor Unite, pe care se află oraşe ca New York şi Boston, creşte de până la patru ori mai rapid decât media mondială, potrivit unui studiu publicat duminică de revista Nature Climate Change.
975 afișări
STUDIU: Creşterea nivelului oceanului ameninţă coasta atlantică a Statelor Unite (Imagine: Adriana Neagoe/Mediafax Foto)
Acest fenomen, aflat în legătură cu modificările climatice, sporeşte riscul de inundare a uneia dintre cele mai dens populate zone de coastă şi ameninţă biodiversitatea zonelor umede, potrivit acestui studiu al Centrului american de Supraveghere Geologică USGS.
Aceste concluzii sunt publicate în contextul în care experţi din cadrul Consiliului Naţional american pentru Cercetare au apreciat vineri că o creştere a nivelului mării din cauza încălzirii climatice ar putea să se dovedească de două până la trei ori mai importantă în acest secol decât s-a prevăzut anterior.
ULTIMELE ȘTIRI
-
Prințul Harry se va întoarce în Marea Britanie luna viitoare. Care este motivul vizitei ducelui de Sussex
-
Delegaţie Hamas, aşteptată luni la Cairo pentru discuţii privind încetarea focului în Gaza
-
Biden a discutat duminică cu Netanyahu
-
Prinţul Paul al României prins în Malta. Proceduri de extrădare în curs
Începând din 1990, de-a lungul unei fâşii de aproximativ 1.000 de kilometri a coastei atlantice a Statelor Unite, analizată în articolul din Nature Climate Change, nivelul mării a crescut cu 2 până la 3,7 milimetri pe an. La nivel mondial, creşterea se situează între 0,6 şi 1 milimetru, precizează studiul, bazat pe relevee de maree.
În cazul în care încălzirea continuă, nivelul mării în această zonă a coastei atlantice ar putea creşte până în 2100 cu 30 de centimetri peste creşterea medie de 1 metru la nivel mondial, avansată de către proiecţiile cercetătorilor.
Particularitatea acestei zone de coastă ar proveni de la modelul climatic aflat la baza proiecţiilor, a declarat pentru AFP oceanografa Kara Doran de la USGS.
"În momentul în care apa dulce care provine de la topirea calotei glaciare din Groenlanda ajunge în Oceanul Atlantic, ea perturbă circulaţia curenţilor, care sunt încetiniţi", a precizat ea. Această încetinire a curentului Gulf Stream antrenează o creştere a nivelului mării de-a lungul coastei, un fenomen deosebit de pronunţat având loc acolo unde curentul se îndreaptă către larg, a adăugat Doran.
"Creşteri extrem de importante ale nivelului mării, care se petrec poate o dată sau de două ori pe an, iarna sau în cursul furtunilor tropicale, riscă se se repete mai des", este de părere Doran, consecinţa fiind o erodare sporită a plajelor şi multiplicarea inundaţiilor.
În 2007, Grupul Experţilor ONU în Climat (GIEC) a prognozat o creştere a nivelului oceanelor de până la 59 de centimetri până în 2100. Aceasta reprezintă o ameninţare importantă pentru numeroase state insulare mici. De atunci, studiile au revizuit această valoare în creştere, cu până la un metru, din cauza unui rol considerat important al topirii gheţarilor din Arctica.
Într-un studiu publicat în Nature Climate Change, cercetători europeni privesc dincolo de 2100. Potrivit calculelor, o creştere a temperaturilor cu 2°C ar provoca, în 2300, o creştere cu 2,7 metri faţă de nivelul actual. Limitarea încălzirii la doar 1,5°C ar produce o creştere a nivelelor oceanelor cu 1,5 metri.
Obiectivul actual al comunităţii internaţionale este să limiteze încălzirea globală la mai puţin de 2°C faţă de perioada preindustrială, ştiind că temperatura globală a crescut deja cu aproape 1°C.
"Dat fiind timpul necesar ca gheţarii şi masele de apă să reacţioneze la încălzire, emisiunile noastre actuale (de gaze poluante) vor fi determinante pentru nivelele mărilor în secolele următoare", subliniază Michiel Schaeffer, autorul studiului, un cercetător la Universitatea Wageningen din Olanda.
Citește pe alephnews.ro: Are Europa nevoie de arme nucleare? Macron e gata „să deschidă o dezbatere” privind apărarea solului european
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Revoluţia Inteligenţei Artificiale a început: Pregătiţi-vă să vă salutaţi noii colegi de muncă roboţi. Nimic nu va mai fi la fel pe piaţa muncii
Lanţul românesc de restaurante ce se luptă cu giganţii KFC şi McDonald’s a facut 48 de milioane de euro anul trecut şi vrea să se extindă cu până la 50 de noi locaţii, inclusiv la nivel international
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
BOMBĂ la Survivor! Cum a TRIŞAT Iancu Sterp cu ajutorul fratelui său! Descalificat înainte de finală?!
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe
ŞTIRILE ZILEI
-
ieri, 23:15
CFR Cluj învinge cu 2-1 Sepsi OSK, în prelungiri, şi trece pe locul 2
-
ieri, 23:03
LIVE TEXT Războiul din Ucraina, ziua 795. Armata ucraineană a doborât nouă drone, ruşii au interceptat 17 drone / Doi ucraineni ucişi în Germania, un suspect rus a fost reţinut / Moscova ameninţă Occidentul cu un răspuns sever dacă îi sunt atinse activele