Ultima misiune Endeavour va încerca un experiment ştiinţific unic. Vezi ce vrea să descopere

Ultima misiune spaţială a navetei Endeavour către Staţia Spaţială Internaţională (ISS), penultima pentru o navetă americană, va duce pe orbită, vineri, un experiment unic de fizică fundamentală, conceput pentru a descifra unele dintre cele mai mari mistere ale universului.

174 afișări
Imaginea articolului Ultima misiune Endeavour va încerca un experiment ştiinţific unic. Vezi ce vrea să descopere

Ultima misiune Endeavour va încerca un experiment ştiinţific unic. Vezi ce vrea să descopere (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Lansarea navetei Endeavour, care va avea la bord şase astronauţi - cinci americani şi un italian -, este prevăzută pentru ora 19.47 GMT de la Centrul spaţial Kennedy din apropiere de Cape Canaveral din statul Florida, la mijlocul unei ferestre de lansare de 10 minute.

Prognoza meteorologică este încurajatoare, specialiştii americani afirmând că sunt 80% şanse ca în momentul decolării să existe condiţii favorabile.

Endeavour, cea mai nouă dintre navetele americane, a fost lansată pentru prima oară în mai 1992 şi a fost construită pentru a înlocui naveta Challenger, distrusă în catastrofa din 1986.

Prezenţa la Centrul spaţial Kennedy a preşedintelui american Barack Obama, însoţit de familia sa, va spori cu siguranţă importanţa mediatică a evenimentului, care ar putea fi totuşi pus în umbră de interesul uriaş manifestat în Statele Unite pentru căsătoria prinţului William cu Kate Middleton, ce va avea loc în aceeaşi zi, însă în cursul dimineţii.

Pe lângă preşedintele Obama, democrata Gabrielle Giffords, care a fost împuşcată în cap în luna ianuarie, în timpul unui atac armat în Tucson, va fi şi ea prezentă la Centrul Kennedy, pentru a fi alături de soţul ei, astronautul Mark Kelly, comandantul misiunii.

Doar doi preşedinţi americani în exerciţiu au asistat la o lansare din Florida - Bill Clinton a asistat la lansarea unei navete spaţiale în 1998, iar Richard Nixon a asistat în noiembrie 1969 la lansarea misiunii Apollo 12, a doua care a dus astronauţi americani pe Lună.

Principalul obiectiv al acestui zbor este transportarea pe ISS a spectrometrului magnetic Alpha 2 (AMS), un modul experimental de fizică fundamentală, construit cu scopul de a descifra unele dintre cele mai mari mistere ale universului, precum existenţa antimateriei sau natura materiei negre, invizibile. Această materie formează circa 25% din masa universului.

Este pentru prima oară când un spectrometru magnetic va fi trimis în spaţiu.

AMS reprezintă fructul unei colaborări internaţionale, sub coordonarea profesorului Samuel Ting de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), laureat al premiului Nobel pentru fizică pe anul 1976 şi iniţiator al acestui proiect ştiinţific ce va fi transportat de naveta Endeavour.

Circa 60 de laboratoare din 16 ţări participă la acest proiect, principalele contribuţii fiind aduse de Statele Unite, Europa (Germania, Spania, Finlanda, Franţa, Olanda, Italia, Portugalia, Elveţia), China şi Taiwan.

Pe lângă AMS, naveta Endeavour va transporta modulul Express Logistic Carrier (ELC), care va fi ataşat permanent la ISS.

Echipajul de pe Endeavour include şase membri: comandantul Mark Kelly, copilotul Greg Johnson şi patru specialişti - Mike Finckle, Drew Feustel, Greg Chamitoff şi italianul Roberto Vittori de la Agenţia Spaţială Europeană (ESA).

După lansarea navetei Endeavour, ultimul zbor al unei navete spaţiale americane va fi efectuat de Atlantis, a cărei lansare este prevăzută pentru data de 28 iunie.

După retragerea din circulaţie a navetelor americane - Discovery, Atlantis şi Endeavour -, SUA va depinde de capsulele ruseşti Soyuz pentru transportarea astronauţilor americani pe ISS, până la intrarea în funcţiune a capsulelor americane Orion, prevăzută pentru cel mai devreme 2016.

NASA vrea să economisească bani pentru a dezvolta noi vehicule spaţiale, capabile să călătorească dincolo de orbita ISS.

Agenţia spaţială rusă facturează NASA cu peste 50 de milioane de dolari pentru fiecare loc de la bordul capsulelor Soyuz. La bordul unei capsule Soyuz se pot îmbarca maximum trei astronauţi.

ISS, a cărei construcţie a început în 1998 şi care este ocupată în permanenţă, începând din noiembrie 2000, se află pe orbita terestră la o altitudine de 350 de kilometri, efectuând o rotaţie completă în jurul Terrei la fiecare 90 de minute, navigând cu viteza medie de 28.000 de kilometri/ oră.

ISS este un proiect spaţial în valoare de 100 de miliarde de dolari, finanţat în principal de Statele Unite ale Americii şi la realizarea căruia participă 16 ţări.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici