- Home
- Ştiinţă-Sănătate
- LONDRA, (07.11.2014, 19:08)
- Bogdan Enache
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
STUDIU: Bacterie rezistentă la antibiotice, descoperită în probe de fecale recoltate în 1915
Cercetătorii care au descoperit codul genetic al unor bacterii cultivate din mostre de materie fecală de la un soldat mort de dizenterie în Primul Război Mondial spun că microorganismul era deja rezistent la antibiotice, cu decenii înainte ca aceste medicamente să fie folosite pe scară largă.
645 afișări
STUDIU: Bacterie rezistentă la antibiotice, descoperită în probe de fecale recoltate în 1915 (Imagine: Shutterstock)
Descoperirea aduce noi informaţii privind istoria rezistenţei la antibiotice, considerată în prezent o problemă de sănătate globală, şi oferă noi indicii despre cum se poate lupta împotriva dizenteriei, o boală care ucide sute de mii de copii în fiecare an în ţările în curs de dezvoltare, informează Reuters.
"Chiar şi înainte de descoperirea şi utilizarea pe scară largă a penicilinei, această bacterie era rezistentă la medicament", a declarat Kate Baker de la Wellcome Trust Sanger Institute din Marea Britanie, care a efectuat studiul alături de colegii de la Public Health England (PHE).
ULTIMELE ȘTIRI
-
Cum definești fericirea? Dr. Alphonsus Obayuwana a găsit o formulă pentru a-ți calcula nivelul de fericire
-
Îngrijorare în Israel privind posibile mandate de arestare emise de CPI împotriva unor oficiali
-
SUA şi Marea Britanie îndeamnă Hamas să accepte propunerea israeliană de armistiţiu
-
Uciderea a doi soldaţi ucraineni în Germania ar putea fi de natură politică, afirmă procurorii
Dizenteria este o boală cu potenţial mortal care devine din ce în ce mai greu de tratat din cauza capacităţii de a dobândi rezistenţă la tratamentul cu antibiotice. Boala a făcut ravagii în tranşeele Primului Război Mondial, iar acum se răspândeşte în regiunile afectate de conflicte şi în cele din ţările sărace, unde condiţiile igienice sunt precare.
Datele genetice obţinute de la această mostră de bacterii din specia numită Shigella flexneri, care a infectat un soldat de pe Frontul Vestic, arată cum acest agent patogen s-a schimbat pe parcursul secolului trecut.
Studiul lui Baker va fi publicat sâmbătă în revista medicală The Lancet.
Potrivit lui Baker, care a acordat un interviu telefonic, analiza genetică a diferenţelor dintre mostra de Shigella flexneri din 1915 şi alte trei eşantioane, recoltate în 1954, 1984 şi 2002, a arătat că, deşi bacteriile s-au schimbat relativ puţin, mutaţiile suferite le-au făcut mai periculoase şi mai rezistente.
Bacteria a mai suferit un proces numit "conversie de serotip", potrivit cercetătoarei, ceea ce înseamnă că microorganismul este capabil să re-infecteze şi să ducă la apariţia bolii şi în cazul oamenilor care au fost infectaţi în trecut şi care ar fi trebuit să fie imuni în cazul unor atacuri viitoare.
Celelalte trei eşantioane au fost unul cunoscut drept 2457T, de la un pacient japonez din 1954, o tulpină numită 301, recoltată la Beijing în 1984 şi o altă tulpină care a produs o epidemie în China, în 2002.
"De-a lungul timpului, doar 2% din genomul bacteriei Shigella flexneri s-a modificat. Dar schimbările produse sunt esenţiale în ceea ce priveşte capacitatea de a supravieţui a antibioticelor. Este cu adevărat remarcabil", a spus Baker.
Cercetătoarea speră ca rezultatele studiului vor ajuta la descoperirea unui vaccin eficient contra Shigella, în condiţiile în care în prezent sunt puţine antibiotice faţă de care bacteria nu a dobândit încă rezistenţă.
Intrigată de această mostră de materii fecale, prima din Colecţia Naţională Britanică de Tulpini (National Collection of Type Cultures, în original, n.r.), Alison Mather, o altă cercetătoare implicată în studiu, a început să caute detalii despre pacientul de la care a fost prelevat eşantionul, pornind de la singurul indiciu avut, numele soldatului: Cable.
Folosind informaţii de la PHE şi din Arhivele Naţionale ale Marii Britanii, Mather a descoperit spitalul în care a fost prelevată mostra. Este vorba despre un hotel transformat în clinică medicală, pe coasta Atlanticului, în oraşul francez Wimereux. Acolo, a răsfoit prin documente până a găsit o înregistrare cu numele soldatului Ernest Cable din Batalionul al II-lea al Regimentului East Surrey. Documentul era actul medical care înregistrase decesul soldatului, din cauza dizenteriei, pe 13 martie 1915.
"Foarte multe din mostrele cu care lucrăm în stabilirea genomurilor bacteriale au poveşti pe care nu le vom cunoaşte niciodată. Descoperirea lui Ernest şi aflarea poveştii lui a fost o şansă de a-i comemora pe cei care au luptat în Primul Război Mondial şi de a aduce la lumină povara reprezentată de bolile infecţioase în acea perioadă", a declarat Alison Mather.
Citește pe alephnews.ro: Un spital din Spania ridică moralul pacienților de la ATI cu ajutorul unor câini. Cum le schimbă patrupezii starea emoțională
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Cum alegi o dietă echilibrată? Chef Alex Strugari: „Corpului îi este necesar un aport de vitamina B, pe care îl poate lua doar din carne”
Cine este omul de afaceri care a câştigat 6,5 miliarde de dolari peste noapte, mai mult decât salariul mediu pe o lună a 6 milioane de români
Cine este omul de afaceri care a câştigat 6,5 miliarde de dolari peste noapte, mai mult decât salariul mediu pe o lună a 6 milioane de români
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
BREAKING | Florin Piersic a fost operat de urgență, după ce i s-a făcut rău în timpul unui spectacol 😲
CANCAN.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe